RETETE

Ostropel ca in Muntenia

Voi da reteta originala, reteta pe care o stiu de la bunica, pe care o face si mama si va voi spune si ce modificari am facut eu la ea. O voi incadra tot la retete romanesti, ca nu stiu cine mai face ostropel ca al bunicii!

Bunica zicea asa: “iei o ceapa, o cureti, o speli si o toci marunt. Pui o lingura de ulei, lasi sa se incinga si calesti ceapa, pana devine aurie. Intr-o strachina pui bulion, o lingurita de faina si le desfaci intr-un pic de apa, dar ai grija sa nu fie cocoloase, ca rade lumea de tine. si torni peste sos. Cureti usturoi, il pisezi, il adaugi si pe el in sos si lasi sa fiarba cat vrei tu sa iasa de gros. Apoi faci o mamaliga vartoasa si mananci de se bat turcii la gura ta.”

Acum cum il fac eu:

Pentru ca ne-am schimbat foarte mult preferintele culinare, eu il fac mai dietetic. Iau o ceapa, o curat, o spal, o toc marunt si o inabus intr-o lingura de ulei cu un strop de apa. Spal un ardei gras, il tai cubulete, il adaug peste ceapa si il las si pe el sa se inmoaie putin. Pentru a se inabusi bine, peste oala in care fac mancarea, pun un capac si las la foc potrivit spre mic cateva minute. Adaug bulion facut in casa (va voi da si reteta mea de bulion), curat doi – trei catei de usturoi, ii pisez si ii pun peste sos. Eu nu folosesc faina, dar cine doreste, poate sa desfaca o lingurita de faina in putina apa, pentru a-i da o consistenta mai groasa. Daca nu il fac de post, fierb carne de pasare inainte si in ostropel adaug bucati de carne.

IMAG1147[1]

Il servim cu mamaliguta calda sau cu piure de cartofi.

IMAG1150[1]

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Mamaliga in straturi

Daca tot am dat reteta de mamaliga in postul anterior, sa dam si cateva retete la care putem folosi mamaliga. Mie mi se pare atat un mic dejun cat si o cina perfecta.

M-am gandit, cum sa fac sa manance si copilul ficatei de pasare si mi-a venit ideea cu mamaliga in straturi.

Am facut o mamaliga mai moale.

Am spalat ficateii, intr-un vas de yena am pus un pic de ulei, am asezat ficateii pe un singur rand si i-am pus la cuptor, la 180 grade Celsius. Cand s-au rumenit frumos, i-am intors pe cealalta parte, i-am lasat sa se rumeneasca din nou si am adaugat apa, cat sa-i acopere. Am adaugat sare, piper, cateva ace de rozmarin si i-am lasat la cuptor, pana a secat apa. Daca doriti si nu mananca si copiii, puteti amesteca in cantitati egale apa si vin rosu si veti obtine un deliciu! Prin aceasta metoda mie mi se pare ca ies foarte fragezi si nu mai sunt inecaciosi.

 

 

Am mai folosit branza de burduf, branza de oaie, omleta si iaurt.

Intr-un vas de yena (sau puteti folosi vase individuale de ceramica, strachini etc.) am asezat un strat de mamaliga, omleta peste care am ras branza de oaie, alt strat de mamaliga si deasupra am pus branza de burduf. Pentru o omogenizare uniforma, trebuie faramitata branza de burduf si asezata pe toata suprafata, eu am taiat-o felii, se topeste si asa, dar nu se duce pe toata suprafata. Am pus vasul la cuptor, la 200 grade Celsius si cand s-a topit branza de burduf si s-a rumenit usor, am oprit cuptorul si am servit-o cu ficatei deasupra si iaurt facut in casa.

 

 

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Mujdei de usturoi ca in Delta

Daca tot am ajuns in Delta, am zis sa aflu un mic secret si in ale bucatariei romanesti. La urmatoarea calatorie in Delta, promit sa vin cu mai multe retete autohtone.

Gazdele primitoare la care am poposit pentru cateva ore in Delta, ne-au servit cu un crap prajit, mamaliga calda si mujdei de usturoi. In primul rand, nimic nu se compara cu gustul dulce al pestelui salbatic, de prajit se prajeste la fel cum il prajim si noi!

Doamna a fost draguta si m-a lasat sa trag cu coada ochiului si sa “fur” reteta de mujdei de usturoi:

Se curata usturoiul si se piseaza cu un praf de sare foarte bine, pana devine ca o pasta. Se adauga ulei, putin cate putin si se freaca musai, in vas de ceramica, sticla, numai cu pisalogul sau o lingura de lemn, pana devine ca o maioneza. Si acum urmeaza surpriza: mujdeiul se subtiaza cu un pic de zeama de peste, care ii va da un gust deosebit si diferit fata de mujdeiul obisnuit. In functie de mancarea la care se serveste, in usturoi se mai pot adauga rosii coapte, ardei kapia copti, verdeata etc.

Dar secretul, pentru a fi specific Deltei, este zeama de peste folosita in loc de apa! Asa ca dragii mei, cand mai faceti bors de peste, opriti putina zeama de peste, faceti mujdeiul cu ea si pentru cateva clipe visati ca sunteti in frumoasa noastra Delta!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Delta Dunarii – Dunavatu de Sus

Recent, am avut ocazia sa ajung in Delta. Timpul a fost scurt, vremea nu a tinut cu mine, pentru ca tot drumul l-am parcurs de la Bucuresti pana la destinatie, pe o ploaie torentiala si nu prea am avut ocazia sa fac poze. Am facut cateva, chiar daca nu sunt asa de reusite, sper totusi sa va convinga sa vizitati aceste locuri minunate.

Accesul se poate face dinspre Tulcea, dinspre Constanta si drumurile sunt bune. Daca vii din Bucuresti, mergi pe Autostrada Soarelui. pana la iesirea spre Slobozia si apoi trecem Dunarea la Giurgeni si tinem drumul spre Tulcea.

Eu am fost in Dunavatu de Sus, in judetul Tulcea, un sat care apartine de comuna Murighiol si este asezat pe partea dreapta a bratului Sf. Gheorghe, in inima Deltei Dunarii. Fata de acum cativa ani, cand am mai fost in Delta, gasesti foarte multe locuri de cazare. Am cunoscut oameni primitori la o pensiune, unde aveau tot ce-ti doreai: gradina, apa, mancare, excursii in delta etc.

IMAG1767[1]IMAG1768[1]IMAG1772[1]IMAG1775[1]IMAG1804[1]

Despre peisaj, ce sa va spun, este minunat, mai ales dupa ce treci podul la Giurgeni si te apropii de Muntii Macinului, incep sa se deruleze peisaje de vis, ca in multe alte locuri din tara noastra.

IMAG1833[1]IMAG1831[1]IMAG1819[1]

Florile de camp, care te insotesc de-a lungul drumului, iti insenineaza ziua, chiar daca afara ploua torential! Am vazut lanuri intregi de maci, de lavanda si albastrele!

IMAG1756[1]IMAG1744[1]

Satul pescaresc iti ofera un peisaj idilic, fiecare putand sa-si creeze propriul vis si sa-si inchipuie ca se afla intr-un mic paradis. Casutele aruncate pe o coasta, strajuite de moara pe de-o parte si de apa la poale, pe de alta parte, te fac sa visezi cu adevarat!

IMAG1747[1].jpg

IMAG1825[1]

Despre Delta, nu vreau sa spun mai nimic, pentru ca fiecare simte Delta altfel si nu stiu daca o pot descrie in adevarate ei splendoare, totul e sa nu ratati ocazia si macar o data in viata sa mergeti sa o vizitati! Sunt sigura ca linistea care o inconjoara, pasarile pe care le veti admira, peisajul salbatic si farmecul aparte, pe unii dintre dumneavoastra va vor face sa va intoarceti iar la ea.

Nu am avut timp sa vizitez mai mult, dar pe drum veti vedea moschee sau biserici specifice locului, puteti vizita lacul Murighiol, ruinele oraselului antic roman Halmyris si multe altele.

Sunt sigura ca nu va veti plictisi!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

And that`s all !!!

Lichior de nuci verzi

Stateam dimineata, in curte, in balansoar si beam cafeaua. Privirea mi-a poposit pe nucul meu superb, ma uitam la nucile lui si m-am gandit ca trebuie sa fac ceva si cu ele verzi.

Pentru ca dulceata de nuci verzi mi se pare foarte dulce, plus ca te murdaresti foarte rau de la curatarea nucilor, am renuntat la ideea de a face dulceata si am ajuns la lichior. Este mai usor de facut si este delicios cand stai de vorba cu prietenele si il savurezi. Nu am facut niciodata pana acum, asa ca am inceput sa ma documentez si am ajuns la aceasta formula:

Ingrediente: 10 nuci verzi, 750 ml rachiu, 2 – 3 cuisoare, 1 bat scortisoara, putina nucsoara si 1/2 lingurita coaja de lamaie

Mi-am pus sotul la treaba, i-am dat manusi si l-am rugat sa imi culeaga 10 nuci. Am spalat nucile si le-am taiat sferturi. Si la aceasta operatiune folositi manusi, daca nu vreti sa va innegriti pe maini.

Vom avea nevoie de un borcan mai mare de un litru cu capac. Am pus nucile taiate intr-un borcan de 1,8 l, am adaugat rachiul, scortisoara, cuisoarele, nucsoara si coaja de lamaie, am pus capacul si am agitat borcanul de cateva ori.

Vedeti? Asta e tot! Acum, urmeaza partea mai grea: avem nevoie de rabdare! Il lasam la macerat 6 saptamani, agitand borcanul din cand in cand. Dupa cele sase saptamani, vreau sa fac un sirop de miere cu putina apa si apoi il las iar la macerat, dar voi reveni cu update-uri sa va spun ce fac in continuare.

Acesta e in faza de executie, nu pot sa va spun cum iese, dar m-am apucat sa scriu reteta, chiar daca nu este gata, pentru cine vrea sa riste ca mine si sa incerce, deoarece cand va fi gata lichiorul, nucile nu vor mai fi bune pentru a-l face.

 

To be continued…

Crema fina de capsuni

Am avut dubii serioase cum sa numesc acest desert. Nu este nici mousse, ca nu folosesc ciocolata, nu este nici panna cotta, ca nu folosesc lapte, nu este nici spuma, ca nu folosesc albusuri si atunci i-am zis simplu “crema”.

Am vrut sa fac un desert mai dietetic si mi-a iesit aceasta crema:

 

IMAG1717[1]

Ca in majoritatea cazurilor, cand nu am programat sa fac ceva anume, dar totusi vreau un desert, ma uit in frigider si improvizez. Aveam crema de branza, ricotta, smantana si capsuni, care erau prea putine pentru a le valorifica si al le face dulceata, sirop etc. Este un desert cremos, usor, racoritor.

Ingrediente: 150 grame crema de branza, 150 grame ricotta, 150 grame smantana, 1 – 2 linguri miere, dupa gust, 100 grame capsuni, un praf de sare, 5 grame gelatina

Intr-un bol, am amestecat smantana cu un praf de sare, cu ajutorul mixerului, pana a inceput sa devina spumoasa, am adaugat mierea si am continuat mixarea pana ajungem la consistenta dorita si mierea se omogenizeaza perfect cu smantana si vom obtine o frisca delicioasa. Intr-un alt bol, tot cu ajutorul mixerului, am amestecat crema de branza cu ricotta, pana la o omogenizare perfecta, apoi am adaugat si frisca si am mixat putin ca sa se omogenizeze si cu aceasta.

IMAG1697[1].jpg

Capsunele, le-am spalat, le-am curata de codita, le-am lasat sa se scurga de apa si le-am trecut printr-o sita deasa, pentru a nu avea seminte in crema si aceasta sa iasa cat mai fina. Daca nu va deranjeaza, puteti pasa capsunele cu o furculita pana le transformati in piure de capsune.

IMAG1696[1]

In zeama rezultata, respectiv piure, am adaugat gelatina si am lasat-o la inmuiat aproximativ 10 minute. Am pus vasul cu capsune si gelatina pe foc mic, amestecand continuu pana se diszolva gelatina. Atentie: gelatina nu trebuie sa fiarba pentru ca isi pierde proprietatile si nu mai gelifica.

IMAG1698[1].jpg

Dupa dizolvarea totala a gelatinei, am luat vasul de pe foc si am lasat la racit. Dupa ce s-a racit, am pus capsunele cu gelatina peste compozitia de branza si frisca, am omogenizat, cu ajutorul unei palete din silicon si a iesit minunatia asta. Am pus-o in forme si am dat-o la frigider. Eu am lasat-o 1 ora si 30 de minute si era gata!

Se orneaza dupa imaginatia si preferinta fiecaruia! Eu am folosit o capsuna si cateva bombonele de ciocolata.

Iese o crema pufoasa, aromata si se face super rapid!

Precizari:

  • cui nu-i place branza ricotta, pentru ca are un gust mai deosebit, o poate inlocui cu mascarpone
  • nu iese foarte dulce cu o lingura de miere, de aceea puteti pune mai multa sau puteti folosi zahar
  • optional, puteti adauga o esenta de vanilie, dar iese foarte aromata si asa, datorita capsunelor, care trebuiesc neaparat sa fie foarte coapte

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Clatite cu branza si smantana la cuptor

Daca tot am facut clatite, pregatim si micul dejun pentru maine dimineata. Mi-au mai ramas cateva clatite pentru a pregati o masa delicioasa a doua zi.

Ingrediente: 1 – 2 clatite de persoana (8 in cazul meu), 200 grame branza capra (sau orice alt tip de branza), 200 mililitri de smantana, 4 oua, sare si piper dupa gust, un praf de sare, cascaval sau parmezan ras, iaurt pentru servit

Deoarece le-am pregatit de dimineata, nu am avut prea mult timp pentru sedinta foto, unul dintre baieti era deja treaz si astepta micul dejun, celalalt urma sa se trezeasca, asa ca nu puteam pierde prea mult timp, v-am mai povestit de nerabdarea lor cand este vorba de masa. Cand mancam, mancam, nu ne jucam πŸ˜‚πŸ˜‚πŸ˜‚! Dar pentru ca este o reteta usoara, nu cred ca avem nevoie de prea multe poze.

Batem bine cu un tel sau o furculita 2 oua cu un praf de sare. Dam branza pe razatoare sau o faramitam cu ajutorul unei furculite si o amestecam cu ouale batute. Luam o foaie de clatita, adaugam umplutura Β de branza in centru si rulam sau impachetam clatita, gen batistuta. Intr-un vas de yena, pe care l-am uns cu unt, asezam clatitele una langa alta. Amestecam bine si celalte 2 oua, peste care adaugam smantana, sare (daca mai este nevoie, in functie de cat de sarata este branza), piper si boia. Omogenizam bine. Turnam amestecul peste clatitele din vas si adaugam cascavalul sau parmezanul ras. Introducem in cuptorul incins si coacem in jur de 30 de minute, pana se gratineaza frumos la suprafata.

Scoatem usor pe farfurie 1 – 2 clatite si ornam cu iaurt si parmezan ras. Noi le-am apreciat si va garantez ca este un mic dejun satios si delicios.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

Clatite festive

S-au anuntat prietenii sau rudele sau orice alt musafir? Nu-i nici o problema, rezolvam acest aspectΒ impreuna πŸ˜‰! Vom face un desert usor, delicat si racoros! Va garantez ca musafirii dumneavoastra vor fi super incantati de desertul oferit πŸ˜‹!

Ingrediente: clatite, fructe (banane si capsuni, am avut eu), dulceata (in cazul meu de trandafiri), frisca, sos de ciocolata, bombonele pentru decor (optional)

Sa ne apucam de treaba, ca acum sosesc musafirii! Taiem bananele in3 bucati sau felii, alegem capsuni mai mici si daca aveti si alte fructe, le taiati felii sau bucati mai mici. Pe o foaie de clatita, asezam bucatele si / sau felii de fructe,

dulceata (e de preferat o dulceata cat mai aromata, de trandafiri, de portocale, de capsuni etc.),

sos de ciocolata,

IMAG1636[1]

frisca,

impachetam clatita, dupa imaginatie, punem frisca si ornam cu fructe si cu bombonele.

V-am zis ca e rapid, simplu si bun! Este un desert delicios si spectaculos!

Nu avem frisca, nu-i problema, o putem obtine din smantana pe care o batem cu ajutorul mixerului si adaugam dupa gust zahar, miere, sirop de artar sau alt indulcitor. Nu avem nici sos de ciocolata, o rezolvam si pe asta, topim ciocolata la bain – marie. Clatite, cred ca stim sa facem, dar nu-i problema, o sa scriu reteta intr-o postare viitoare.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

Sa pornim la drum!

Initial, m-am gandit la acest blog de cateva luni, am sperat sa fie ceva profesional, dar din lipsa sponsorizarii, a devenit unul, pe care o sa incerc, prin forte proprii, sa-l fac saΒ devina profesional. Asa cum am spus, sunt o fire optimista si visele mele intotdeauna devin realitate, pentru ca am credinta ca ele se vor implini, pentru ca lupt ca ele sa se implineasca, pentru ca am incredere in mine. Si acesta e un vis, care incepe cu pasi mici, dar siguri si atunci va deveni realitate.

Voi incepe prin a culege retete autentice romanesti, prin a descoperi mestesuguri uitate sau mai putin uitate, prin a prezenta frumusetile Romaniei si nu numai. Voi avea si alte articole din alte domenii sau din alte tari, pentru ca imi place sa impartasesc si altora din experientele mele, cu speranta ca cineva le va gasi utile. Sper sa va placa si sa devina unul din blog-urile voastre preferate.

Barajul Paltinu

Asa cum am mai spus, tara noastra este binecuvantata si avem locuri cu peisaje de vis, unde putem sa ne bucuram de soare, apa, munti.

Pentru cei care stau in Bucuresti sau in imprejurimi este o solutie pentru o zi de relaxare, in mijloul naturii, departe de noxele si forfota oraselor in care traim. O excursie de o zi, deloc obositoare, chiar relaxanta as putea spune, avand in vedere ca nu mergi foarte mult si nu te intalnesti prea mult cu aglomeratia de pe sosele.

Am hotarat sa plecam pentru o zi, dar sa nu fie departe de casa si sa nu fie foarte aglomerat. Sotul meu a venit cu propunerea si eu am fost de acord, mai ales ca am citit ca este foarte frumos la Barajul Paltinu.

Daca plecati din Bucuresti, mergeti pe DN1 pana la Campina sau pe A3 pana la Ploiesti si apoi pe DN1, faceti dreapta spre Campina, tineti drumul spre Voila (dar nu ajungeti pana acolo), apoi faceti la dreapta spre Valea Doftanei si veti ajunge la Barajul Paltinu.

Drumul este asfaltat si este bun, fara prea multe gropi sau obstacole. Aici va puteti opri sus, la Baraj, unde veti putea vedea maretia barajului si apoi sa va continuati drumul mai sus, unde veti intalni un camping amenajat de corturi si rulote si o pajiste imensa pe unde se poate cobori usor la lacul de acumulare al raului Doftana.

Privelistea este magnifica, muntii verzi si lacul de smarald sau albastru, in functie de cum cade lumina soarelui, iti vor incanta privirea si iti vor bucura sufletul. Pajistea plina de floricele mici si colorate te va imbia sa poposesti cateva clipe pe ea, sa admiri peisajul si sa respiri aerul curat din mijlocul naturii.

Ce am apreciat, este faptul ca, desi era o zi libera pentru romani si erau foarte multi oameni, erau civilizati, nimeni nu dadea muzica foarte tare, nimeni nu deranja intr-un fel, totul era intr-o armonie perfecta.

Am hotarat sa ne intoarcem pe la Cornu si pot sa spun ca mi-a placut mai mult drumul pe acolo, se iese mult mai repede pe DN1. O alta surpriza a fost o terasa-restaurant, asezata pe o pajiste imensa. de unde aveai o panorama superba asupra muntilor din jur, inainte de intrarea in Cornu, un alt loc in care sa opresti, sa savurezi o limonada si sa intri in vorba cu natura.

IMAG3443~2[1]

O excursie reusita din toate punctele de vedere, pe care cu siguranta o vom repeta! Merita sa descoperim aceste minuni ale frumoasei noastre tari, locuri despre care poate nu auzim decat intamplator si care sunt adevarate oaze de liniste si frumusete.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

And that`s all!

Supa crema de cartofi dulci

Supele crema, pentru mine, sunt un aliment superconcentrat de vitamine, pline de savoare si perfecte atat iarna, cat si vara. Sunt delicioase si pentru vegetarieni, dar si pentru carnivori in functie de garnitura cu care le servim. Sunt usor de facut, perfecte sa inlocuim o supa sau ciorba, atunci cand nu o avem si nu avem nici timp sa o facem. Cartoful dulce, din cele citite de mine, am inteles ca are mai putin amidon si multe vitamine.

Ingrediente

  • o ceapa
  • 2 cartofi dulci (aproximativ 500 grame)
  • 30 grame unt
  • o lingurita zahar sau sirop de artar
  • o lingura otet
  • sare
  • piper
  • ghimbir macinat
  • boia

Incingem untul intr-o oala, adaugam ceapa, o inabusim sau o calim pentru 2 – 3 minute, adaugam zaharul sau siropul de artar si o lasam pana se caramelizeaza usor. Cartofii ii taiem cubulete, ii punem peste ceapa, amestecam bine pentru a se imbraca cartofii cu ceapa caramelizata si adaugam supa de legume sau apa, cat sa-i acopere. Punem sare si piper, dupa preferinta si ii lasam sa fiarba acoperiti, in jur de 15 – 20 de minute pana cartofii sunt fierti bine.

Lasam sa se racoreasa cartofii putin, adaugam un varf de lingurita de ghimbir macinat, unul de boia si apoi, cu ajutorul blenderului, ii pasam bine, pana devin o crema omogena si pufoasa.

Daca are zeama prea multa, preferabil este sa surgem o parte din ea, sa pasam cartofii si apoi sa adaugam zeama, pana obtinem consistenta dorita.

O servim asezonata cu zeama de lamaie, daca o dorim acrisoara, cu otet balsamic sau cu bacon prajit, parmezan, crutoane, seminte, iaurt etc., dupa preferintele fiecaruia.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Rosii cherry uscate in ulei

Am desoperit aceste rosii acum ceva ani in Italia, la inceput le cumparam din magazin, apoi mi-am redesoperit alte doua pasiuni: gradinaritul si gatitul si am inceput sa mi le fac singura. Cine le-a gustat si s-a indragostit de ele, ca in cazul meu, nu trebuie sa le spun eu ca sunt un deliciu. Pentru cei care nu le cunosc, dar iubesc rosiile si mancarea italieneasca, sunt un deliciuuuu! In comparatie cu cele de la magazin, parerea mea, sunt mult mai ieftine si nu contin conservanti.

Ingrediente:

  • rosii cherry
  • sare
  • piper
  • oregano
  • usturoi
  • busuioc
  • ulei de masline

Din experienta mea, precizez ca cele mai bune sunt rosiile cherry, in special cele kumato, deoarece sunt foarte dulci si nu sunt foarte zemoase. Dar, la fel de bine, se pot face si din rosii prunisoare, dar sa nu aiba prea multe seminte si zeama si sa se taie in patru.

Spalam rosiile, le taiem in doua, pe lungime si le asezam in tava tapetata cu hartie de copt.

IMAG3454[1]

Le pulverizam cu ulei de masline, le presaram cu sare, piper si oregano. Incalzim cuptorul intre 50 si 90 de grade si le lasam la deshidratat cateva ore bune, in jur de 5 – 8 ore in functie de temperatura cuptorului si de cat de zemoase sunt. Rosiile sunt gata cand sunt uscate si in momentul cand apesi usor, pe partea de miez, nu mai iese de loc zeama.

Se lasa sa se racoreasca si se aseaza in borcane. Alegeti borcane mici, pentru a le folosi pe toate odata sau de cel mult doua ori. Pe fundul borcanului se pun cateva felii de usturoi, un pic de busuioc si apoi se aseaza rosiile cat mai bine, pentru a nu ramane loc intre ele. Deasupra se aseaza iar 2 – 3 felii de usturoi, se presara busuioc si se umplu borcanele cu usturoi de masline, cat sa acopere bine rosiile. Daca raman goluri, cu varful unui cutit, incercati sa apasati usor rosiile pe marginea boranului, pentru a ajunge uleiul peste tot.

Deoarece eu nu am beci, nu am vrut sa risc si le sterilizez in cuptor, la 90 de grade, pentru 30 – 40 de minute cat sa se faca vid si sa se sigilezeze borcanele. Daca aveti beci sau o camara foarte racoroasa, nu trebuiesc sterilizate.

Nu pot decat sa ma repet si sa va spun ca sunt delicioase, nu implica prea multa munca (asteptare, da) si sunt adevarate trufandale iarna, la casa oricui.

Extra sfaturi:

  • nu trebuiesc lasate sa se ususce foarte rau, deoarece nu va mai ramane mare lucru de ele
  • folosim borcane mici si daca nu le folosim pe toate odata, restul le pastram in frigider pana la urmatoarea utilizare
  • se folosesc la pizza, spaghete, bruschete, cu mozzarela etc.
  • trebuiesc foarte bine asezate in borcan pentru a nu intra ulei foarte mult
  • se poate folosi si alt tip de ulei, dar cel de masline are o aroma aparte
  • uleiul ramas dupa ce ati folosit rosiile, nu-l aruncati, il puteti folosi la sosuri, salate, pizza etc.
  • se pot usca si la soare, pe gratar, invelite cu tifon si lasate 3 – 4 zile afara, numai in zilele cu soare. Peste noapte se baga in casa, daca va cadea apa, se vor umeziΒ 

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Legume umplute cu orez si ciuperci

O noua reteta pe care o voi incadra la retete 100% romanesti. O reteta care imi aduce aminte de copilarie, de bunica si pe care nu am mancat-o decat acasa. Un preparat pe care il pot savura vegetarienii, cei care tin post, dar si ceilalti. Chiar daca nu are carne, este delicios, datorita gustului legumelor care invaluie orezul si ii da o aroma deosebita.

Ingrediente:

  • 250 grame orez
  • 300 grame ciuperci (eu am folosit bureti) conservate sau 500 grame ciuperci proaspete
  • legume potrivite: ardei grasi, rosii, dovlecei, zucchini
  • 3 linguri ulei
  • o ceapa potrivita
  • un morcov
  • 3 cani de apa
  • sare
  • piper
  • boia
  • turmeric
  • curry
  • busuioc uscat

Mod de preparare:

Se spala orezul in mai multe ape, pana ce apa cu care il spalam este curata si il lasam la scurs.

Intr-o tigaie punem 3 linguri de ulei, adaugam ceapa taiata cubulete mici, morcovul dat pe razatoarea mica, un strop de apa, o lingurita de boia si un varf lingurita turmeric sau o bu. Lasam sa se inabuseasca legumele 2 – 3 minute. Adaugam orezul si il lasam si pe acesta aproximativ doua minute, amestecand pentru a se imbina cu aromele si omogeniza compozitia. Odata cu orezul am pus si trei frunze de busuioc proaspete, dar nu este obligatoriu. Adaugam si ciupercile, buretii si amestecam bine compozitia. Daca folosim ciuperci proaspete, le adaugam odata cu ceapa si morcovul si le calim pana scade apa care si-o lasa ciupercile.

IMAG3359[2]

Legumele trebuie sa aiba dimensiune potrivita, sa nu fie foarte mari. Dovleceii si zucchini ii taiem pe jumatate pe lat, pentru a obtine 2 tuburi si a nu fi prea inalti cand ii asezam in vas. Spalam legumele, le curatam de cotor si le scoatem miezul. Miezul de la rosii, dovlecei si zucchini il tocam si il amestecam cu compozitia de orez si ciuperci. Punem sare si piper, dupa gust, condimentam cu un varf de lingurita de curry si busuioc uscat, dupa preferinta.

Umplem legumele cu orezul cu ciuperci, lejer, adica nu apasam orezul si lasam si putin spatiu, pentru ca orezul se va umfla la fiert si le asezam intr-un vas mai inalt. Puteti folosi tot orezul sa umpleti legumele sau puteti lasa cateva linguri de orez pe care sa le puneti printre legume, asa cum am facut eu.

 

Punem aproximativ 3 cani de apa in cratita in care am calit compozitia de orez cu ciuperci, o lasam pana fierbe si o turnam peste legumele umplute, apa trebuie sa acopere legumele.

O introducem in cuptorul preincalzit la 170 de grade Celsius si o lasam pana fierbe orezul si seaca zeama. Daca vi se pare ca orezul nu a fiert destul cu cele trei cani de apa, mai adaugati putina apa, dar nu cred ca va fi cazul.

Este un preparat perfect pentru pranz sau cina, gustos si este foarte bun si rece in zilele toride de vara.

IMAG3372~2[1]

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

Bol cu rosii si branza la cuptor

Un deliciu rapid si usor de preparat. In 20 de minute masa este gata. Poate fi servit atat cald, cat si rece, cu paine prajita. Se prepara in boluri de ceramica, strachini sau vase yena. Este indicat sa le preparati in vase mici pentru o persoana, dar se poate si intr-un singur vas si apoi, portionati.

Ingrediente (pentru o persoana):

  • 2 rosii potrivite
  • 100 grame branza grasa
  • sare
  • piper
  • oregano
  • ulei de masline
  • 30 grame branza cheddar sau cascaval

Spalam rosiile si le taiem felii rotunde. Le presaram cu sare si piper, dupa gust si in functie de cat este branza de sarata. Eu am folosit branza de capra si nu a fost foarte sarata. Le lasam la scurs cateva minute. Branza cheddar o taiem felii subtiri sau o dam pe razatoarea mare.

In bol, turnam putin ulei de masline, punem un rand de felii de rosii, apoi branza de capra rupta bucatele, presaram oregano si continuam pana terminam ingredientele. Ultimul strat va fi cel de branza cheddar sau casaval, peste stratul de rosii.

Introducem in cuptorul preincalzit la 170 grade Celsius, aproximativ 10 – 15 minute pana se topeste frumos branza cheddar / cascavalul deasupra.

Se face rapid, este delicios si va veti incanta papilele gustative cu acest preparat.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Cozonac de post

De cativa ani buni fac cozonac de sarbatori, dar nu am facut niciodata cozonac de post. Dar cum orice lucru are un inceput, a venit si randul cozonacului de post. Am fost un pic retinuta sa scriu reteta, dar dupa verdictul dat de degustatori, mai ales al sefului mare, care este fan prajituri fine, mi-am dat seama ca este o reusita si am zis ca e musai sa o impartasesc si cu voi, cititorii mei.

Am studiat mai multe retete si pana la urma am facut o combinatie, la o reteta era zahar prea mult, la alta se folosea suc acidulat si nu sunt fanul sucurilor din comert etc., dar pana la urma produsul final este reusit si gustos.

Este un cozonac care se face usor, intr-un timp destul de scurt, pentru un produs dospit – in circa trei ore jumatate – patru este gata copt si cu ingrediente la indemana tuturor. Eu am improvizat cate ceva, am folosit si ingrediente, care poate nu toata lumea le are in casa, dar care se pot inlocui foarte usor.

E timpul sa incepem ca de povestit mai avem timp!

Ingrediente:

Aluat:

  • 450 grame faina alba 700
  • 10 grame drojdie uscata
  • 100 grame zahar
  • Β 80 mililitri ulei
  • 240 mililitri apa
  • o lingura otet
  • un praf de sofran / turmeric pentru culoarea galbena (optional)
  • 1/2 lingurita sare
  • esenta vanilie, esenta portocala

Umplutura:

  • 200 grame nuci
  • 2 linguri cacao
  • capsuni pentru iarna – se pot inlocui cu fructe confiate, stafide sau alte fructe scurse bine de zeama
  • apa de flori de portocal – se poate inlocui cu esenta preferata sau cu un coniac bun
  • sirop de artar / zahar

In plus:

  • 2 linguri cafea pentru uns cozonacul
  • putin zahar brut pentru ornat

Mod de preparare:

Se poate face manual sau cu robotul. Drojdia cu 50 mililitri apa si 10 grame apa se amesteca intr-un vas micut si se lasa ateva minute sa dospeasca. Intr-un vas sau in vasul mixerului se pun toate ingredientele, mai putin uleiul, se adauga drojdia si se amesteca bine pentru omogenizare. Adaugam uleiul in cateva transe (3-4) si amestecam de fiecare data pana la incorporarea lui totala pana obtinem un aluat omogen, nelipicios si pufos la atingere.

Cateva precizari:

  • in functie de tipul de faina s-ar putea sa ceara mai mult lichid sau mai multa faina
  • daca doriti mai dulce, puteti adauga inca 20 – 30 grame de zahar in plus
  • puteti folosi apa minerala, eu nu am avut

Punem aluatul intr-un vas uns cu ulei si lasam la crescut, cel putin, pana isi dubleaza volumul, la mine a durat o ora, dar a fost si foarte cald afara.

 

Cat timp creste aluatul, pregatim umplutura. Nuca, o prajim optional si o tocam grosier cu ajutorul blenderului sau o sfaramam cu ajutorul merdenelei – termenul folosit in patiserie (vergea, sucitor de intins aluatul). Amestecam toate ingredientele pana formam o pasta mai groasa, dar buna de intins. Aici nu am dat cantitati la apa de flori de portocal / esenta sau ce folositi si nici la siropul de artar / zahar pentru a le potrivi fiecare dupa gustul propriu.

Rasturnam aluatul pe masa unsa cu ulei si cu ajutorul palmelor il intindem cat mai subtire intr-o forma patrata. Punem pe trei sferturi din aluat umplutura si fructele, dupa preferinta fiecaruia, eu le-am asezat asa:

IMAG3276[1]

Rulam si capatul pe care l-am lasat liber, il taiem in fasii orizontale si incercam sa facem un model:

Punem cozonacul in forma si il lasam sa creasca pana ajunge cat forma. Inainte sa il punem la cuptor, il ungem cu cafea si presaram zahar.

Incingem cuptorul la 180 grade Celsius si coacem cozonacul, aproximativ 40 de minute, in functie de cuptorul fiecaruia. Il scoatem din cuptor, il mai ungem cu putina cafea si il lasam sa se raceasca, punand forma 10 minute pe una din partile laterale si 10 minute pe cealalta parte, pentru a nu se lasa cozonacul. Il scoatem din forma si il lasam sa se raceasca complet.

Apoi urmeaza rabdarea, niciodata nu am asteptat cu atata nerabdare sa tai un cozonac, eram tare curioasa sa vad cum a iesit, mai ales ca era “new entry”.

Concluzia: un cozonac usor de facut si tare gustos, ideal pentru cei care tin post, dar si pentru vegetarienii, care nu mananca lapte, unt si oua.

IMAG3291~2[1]

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

Apricot Balls

Nu am stiut cum sa le zic, asa ca m-am gandit la mingiute mici de caise delicioase. O reteta pentru toate gusturile, pentru copii, pentru raw-vegani, de post, mai pe scurt este perfecta pentru toti. O mingiuta plina de vitamine, in care nu folosim decat seminte, fructe si un strop de miere sau sirop de artar!

Ingrediente:

  • 100 grame caise uscate, fara zahar
  • 35 grame stafide aurii
  • 20 grame migdale crude
  • 15 grame nuci
  • 1 1/2 lingura fulgi de cocos
  • 1 lingura seminte in macinate
  • 1 fiola esenta vanilie
  • 1/2 lingurita scortisoara
  • 1/2 lingurita sirop de artar / miere

In plus:

  • migdale / nuci macinate sau fulgi de coos maruntiti

Mod de preparare:

Punem toate ingredientele in vasul blenderului, mai putin esenta de vanilie si siropul de artar / mierea, mixam bine pentru cateva minute, pana cand sunt macinate toate ingredientele.

IMAG3262[1]

Adaugam esenta de vanilie si siropul de artar / mierea si pornim blenderul, pana se omogenizeaza bine si se aduna compozitia.

IMAG3266[1]

Formam mingiute potrivite si le tavalim prin migdale / nuci / fulgi de cocos.

Sunt yammy, sanatoase si pline de vitamine si unde mai pui ca se fac si repede.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

 

Suc de rosii natural

Asa cum ati observat ne-am apucat de aprovizionat camara pentru iarna. Suc de rosii fara conservanti, din rosii de gradina, o minunatie, care poate fi folosita pentru prepararea supelor, ciorbelor, sosurilor etc. la iarna sau ca baza pentru prepararea ketchup-ului, la zacusca, la adjica etc. retete pe care le voi posta, cand le voi face.

Asa cum v-am obisnuit, incerc sa fac totul cat mai simplu si rapid si sunt total impotriva conservantilor. De ce sa ii folosim, daca putem face totul cat mai natural, cu garantia ca ceea e obtinem va fi la fel ca vara, dar la sticla sau borcan?

Ingrediente:

  • 12 kilograme rosii
  • Β 1 – 2 linguri sare grunjoasa de Himalaya

Mod de preparare:

Spalam rosiile, le scoatem cotorul si le taiem in patru.

IMAG3174[1]

Daca folosim masina de rosii, aceea care alege semintele si cojile, lasam rosiile asa cum sunt si le trecem de doua – trei ori prin masina.

Daca folosim blenderul de mana si nu ne deranjeaza semintele, decojim rosiile crude, daca se poate, sau le oparim usor si le decojim. Punem intr-un vas rosiile in cateva transe si le mixam bine pana obtinem o compozitie lichida si omogena.

Punem sucul obtinut, in vas si il fierbem la foc potrivit.

IMAG3178~4[1].jpg

 

In prima jumatate de ora, trebuie sa stam si sa amestecam din cand in cand, deoarece cand incep sa fiarba, se formeaza spuma, se umfla si daca nu amestecam, riscam sa curga pe aragaz. Dupa ce s-a dus spuma el incep sa fiarba linistit si mai amesteam din cand in cand, lasandu-le sa fiarba pana scad si ajung la consistenta dorita.

Eu le fierb pana scad la jumatate din cantitatea initiala si incep sa se ingroase, rosiile mele fiind mai zemoase. Daca il doriti lichid, il fierbeti pana scade un sfert din cantitatea initiala. Cand sucul a ajuns la consistenta dorita, il punem fierbinte in sticle, punem capacele si il lasam sa se raceasca in patura pana a doua zi si apoi il depozitam in camara.

Ce am observat de-a lungul timpului, de cand preparam sucul de rosii in casa, este ca depinde foarte mult de soiul de rosii, pot fi mai zemoase, ca acestea pe care le-am folosit eu, sau mai carnoase, gen prunisoarele.

Rosiile pe care le-am avut eu sunt asa:

IMAG3253~2[1].jpg

 

 

Este sucul de rosii perfect, delicios, este atat de bun ca poti sa-l savurezi in starea lui naturala si rezista foarte bine. Cand am facut cantitati mai mari, am avut suc de rosii si de doi ani si a fost la fel de delicios ca in ziua in care l-am facut.

Un alt pont este ca daca aveti posibilitatea sa faceti sucul de rosii la foc cu lemne, in tuci, sa nu pregetati si sa incercati!

Si sa va mai dau un pont, daca doriti sa obtineti un sos de rosii aromat sau picant, procedati in felul urmator:

Se pune in sticla

  • cate o crenguta de leustean si una de telina pentru suc pe care il folosim la supe si ciorbe
  • oregano si / sau busuioc pentru suc pe care il folosim la sosuri de spaghete, pizza sau la prepararea ketchup-ului
  • cate un ardei iute pentru suc picant
  • cimbru pentru suc pe care il folosim la sarmale
  • usturoi zdrobit, cateva boabe de piper, oregano pentru suc folosit la lasagna

sau orice alte condimente pe care le agreati si apoi turnam sucul de rosii fierbinte si procedam ca mai sus pentru metoda de racire.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

 

Afine pentru iarna fara conservanti

Afinele, un fruct plin de antioxidanti si vitamine, care intra in topul fructelor preferate. Aceasta este o metoda usoara de a pastra fructele proaspete si aromate. Naturale, fara conservanti, conservate in suc propriu si sunt iarna ca si vara.

Ingrediente:

  • afine
  • 15 grame zahar / borcan
  • 1 cuisor / borcan
  • un varf cutit scortisoara/ borcan

Mod de preparare:

Spalam afinele si le alegem de codite, frunzulite etc. Punem in borcane de 400 de grame numai afine intregi, tari si sanatoase. Daca aveti multe afine care sunt storcite, lovite etc. le puteti manca, ca atare, sau puteti face gem din ele, dar in niciun caz nu le puneti in borcan, deoarece s-ar putea altera.

Asa cum am zis, asezam afinele in borcan pana sus, punem zaharul, cuisorul si scortisoara, infiletam capacul foarte bine si intoarcem borcanele pe capac. Lasam afinele pana a doua zi, pentru a se topi zaharul.

IMAG3187[1]

A doua zi, intr-o oala, asezam pe fundul ei cateva prosoape, asezam borcanele in ea si punem apa pana la nivelul capacelor. Lasam la foc mare, pana incepe sa fiarba apa, si apoi la foc moderat fierbem 30 de minute.

IMAG3188[1]

Scoatem borcanele din oala si le punem in patura pana se racesc complet, apoi le asezam in locul in care le vom depozita peste iarna.

Cum stau ele frumos in paturica:

IMAG3241[1].jpg

Pentru cei care nu au restrictie la zahar, se poate pune mai mult zahar, dupa preferinta.

Este o reteta usoara, rapida si perfecta pentru iubitorii de fructe de padure. Afinele se vor pastra intacte, aromate si le putem folosi la creme, prajituri, diverse sosuri etc. sau sa le savuram asa cum sunt.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Salata de fasole boabe

Am cumparat fasole, cu niste boabe mari si foarte dulce. Vroiam sa mananc ceva usor si asa am ajuns la aceasta salata. Este usor de facut, mi se pare chiar banala, dar daca o asezonezi bine, iese o delicatesa.

Ingrediente:

  • 200 grame fasole boabe
  • o lingurita biarbonat
  • sare, dupa gust

Dressing:

  • ulei de masline
  • otet balsamic / lamaie
  • un praf sare
  • un praf piper
  • busuioc proaspat tocat marunt
  • cimbru macinat

Pentru servit:

  • cateva frunze de menta tocate

Punem fasolea la inmuiat in apa (sa o acopere bine) cu 1/2 lingurita bicarbonat peste noapte. A doua zi, aruncam apa, punem alta apa si restul de bicarbonat si o fierbem. Schimbam apa si fierbem iar, repetam procedura de 2 – 3 ori. De fiecare data, fierbem aproximativ 10 minute, iar in ultima apa o fierbem, aproximativ 30 de minute, dar indicat este sa o gustam, pentru ca timpul de fierbere depinde de tipul de fasole.

Scurgem fasolea si preparam dressing-ul. Intr-o sticla sau un borcan, punem toate ingredientele si agitam bine. Punem dressing-ul peste fasole, amestecam si servim, ornat cu frunze de menta verde tocate marunt.

Daca dorim sa nu ne batem capul cu procedeul de fierbere al fasolei, putem cumpara fasole fiarta din supermarket.

Mi se pare o salata de fasole interesanta, probabil din cauza aromelor de busuioc si menta proaspete.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!