RETETE

Ostropel ca in Muntenia

Voi da reteta originala, reteta pe care o stiu de la bunica, pe care o face si mama si va voi spune si ce modificari am facut eu la ea. O voi incadra tot la retete romanesti, ca nu stiu cine mai face ostropel ca al bunicii!

Bunica zicea asa: “iei o ceapa, o cureti, o speli si o toci marunt. Pui o lingura de ulei, lasi sa se incinga si calesti ceapa, pana devine aurie. Intr-o strachina pui bulion, o lingurita de faina si le desfaci intr-un pic de apa, dar ai grija sa nu fie cocoloase, ca rade lumea de tine. si torni peste sos. Cureti usturoi, il pisezi, il adaugi si pe el in sos si lasi sa fiarba cat vrei tu sa iasa de gros. Apoi faci o mamaliga vartoasa si mananci de se bat turcii la gura ta.”

Acum cum il fac eu:

Pentru ca ne-am schimbat foarte mult preferintele culinare, eu il fac mai dietetic. Iau o ceapa, o curat, o spal, o toc marunt si o inabus intr-o lingura de ulei cu un strop de apa. Spal un ardei gras, il tai cubulete, il adaug peste ceapa si il las si pe el sa se inmoaie putin. Pentru a se inabusi bine, peste oala in care fac mancarea, pun un capac si las la foc potrivit spre mic cateva minute. Adaug bulion facut in casa (va voi da si reteta mea de bulion), curat doi – trei catei de usturoi, ii pisez si ii pun peste sos. Eu nu folosesc faina, dar cine doreste, poate sa desfaca o lingurita de faina in putina apa, pentru a-i da o consistenta mai groasa. Daca nu il fac de post, fierb carne de pasare inainte si in ostropel adaug bucati de carne.

IMAG1147[1]

Il servim cu mamaliguta calda sau cu piure de cartofi.

IMAG1150[1]

Serviti cu multa placere!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

 

 

 

Advertisements

Mamaliga in straturi

Daca tot am dat reteta de mamaliga in postul anterior, sa dam si cateva retete la care putem folosi mamaliga. Mie mi se pare atat un mic dejun cat si o cina perfecta.

M-am gandit, cum sa fac sa manance si copilul ficatei de pasare si mi-a venit ideea cu mamaliga in straturi.

Am facut o mamaliga mai moale.

Am spalat ficateii, intr-un vas de yena am pus un pic de ulei, am asezat ficateii pe un singur rand si i-am pus la cuptor, la 180 grade Celsius. Cand s-au rumenit frumos, i-am intors pe cealalta parte, i-am lasat sa se rumeneasca din nou si am adaugat apa, cat sa-i acopere. Am adaugat sare, piper, cateva ace de rozmarin si i-am lasat la cuptor, pana a secat apa. Daca doriti si nu mananca si copiii, puteti amesteca in cantitati egale apa si vin rosu si veti obtine un deliciu! Prin aceasta metoda mie mi se pare ca ies foarte fragezi si nu mai sunt inecaciosi.

 

 

Am mai folosit branza de burduf, branza de oaie, omleta si iaurt.

Intr-un vas de yena (sau puteti folosi vase individuale de ceramica, strachini etc.) am asezat un strat de mamaliga, omleta peste care am ras branza de oaie, alt strat de mamaliga si deasupra am pus branza de burduf. Pentru o omogenizare uniforma, trebuie faramitata branza de burduf si asezata pe toata suprafata, eu am taiat-o felii, se topeste si asa, dar nu se duce pe toata suprafata. Am pus vasul la cuptor, la 200 grade Celsius si cand s-a topit branza de burduf si s-a rumenit usor, am oprit cuptorul si am servit-o cu ficatei deasupra si iaurt facut in casa.

 

 

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Mujdei de usturoi ca in Delta

Daca tot am ajuns in Delta, am zis sa aflu un mic secret si in ale bucatariei romanesti. La urmatoarea calatorie in Delta, promit sa vin cu mai multe retete autohtone.

Gazdele primitoare la care am poposit pentru cateva ore in Delta, ne-au servit cu un crap prajit, mamaliga calda si mujdei de usturoi. In primul rand, nimic nu se compara cu gustul dulce al pestelui salbatic, de prajit se prajeste la fel cum il prajim si noi!

Doamna a fost draguta si m-a lasat sa trag cu coada ochiului si sa “fur” reteta de mujdei de usturoi:

Se curata usturoiul si se piseaza cu un praf de sare foarte bine, pana devine ca o pasta. Se adauga ulei, putin cate putin si se freaca musai, in vas de ceramica, sticla, numai cu pisalogul sau o lingura de lemn, pana devine ca o maioneza. Si acum urmeaza surpriza: mujdeiul se subtiaza cu un pic de zeama de peste, care ii va da un gust deosebit si diferit fata de mujdeiul obisnuit. In functie de mancarea la care se serveste, in usturoi se mai pot adauga rosii coapte, ardei kapia copti, verdeata etc.

Dar secretul, pentru a fi specific Deltei, este zeama de peste folosita in loc de apa! Asa ca dragii mei, cand mai faceti bors de peste, opriti putina zeama de peste, faceti mujdeiul cu ea si pentru cateva clipe visati ca sunteti in frumoasa noastra Delta!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Delta Dunarii – Dunavatu de Sus

Recent, am avut ocazia sa ajung in Delta. Timpul a fost scurt, vremea nu a tinut cu mine, pentru ca tot drumul l-am parcurs de la Bucuresti pana la destinatie, pe o ploaie torentiala si nu prea am avut ocazia sa fac poze. Am facut cateva, chiar daca nu sunt asa de reusite, sper totusi sa va convinga sa vizitati aceste locuri minunate.

Accesul se poate face dinspre Tulcea, dinspre Constanta si drumurile sunt bune. Daca vii din Bucuresti, mergi pe Autostrada Soarelui. pana la iesirea spre Slobozia si apoi trecem Dunarea la Giurgeni si tinem drumul spre Tulcea.

Eu am fost in Dunavatu de Sus, in judetul Tulcea, un sat care apartine de comuna Murighiol si este asezat pe partea dreapta a bratului Sf. Gheorghe, in inima Deltei Dunarii. Fata de acum cativa ani, cand am mai fost in Delta, gasesti foarte multe locuri de cazare. Am cunoscut oameni primitori la o pensiune, unde aveau tot ce-ti doreai: gradina, apa, mancare, excursii in delta etc.

IMAG1767[1]IMAG1768[1]IMAG1772[1]IMAG1775[1]IMAG1804[1]

Despre peisaj, ce sa va spun, este minunat, mai ales dupa ce treci podul la Giurgeni si te apropii de Muntii Macinului, incep sa se deruleze peisaje de vis, ca in multe alte locuri din tara noastra.

IMAG1833[1]IMAG1831[1]IMAG1819[1]

Florile de camp, care te insotesc de-a lungul drumului, iti insenineaza ziua, chiar daca afara ploua torential! Am vazut lanuri intregi de maci, de lavanda si albastrele!

IMAG1756[1]IMAG1744[1]

Satul pescaresc iti ofera un peisaj idilic, fiecare putand sa-si creeze propriul vis si sa-si inchipuie ca se afla intr-un mic paradis. Casutele aruncate pe o coasta, strajuite de moara pe de-o parte si de apa la poale, pe de alta parte, te fac sa visezi cu adevarat!

IMAG1747[1].jpg

IMAG1825[1]

Despre Delta, nu vreau sa spun mai nimic, pentru ca fiecare simte Delta altfel si nu stiu daca o pot descrie in adevarate ei splendoare, totul e sa nu ratati ocazia si macar o data in viata sa mergeti sa o vizitati! Sunt sigura ca linistea care o inconjoara, pasarile pe care le veti admira, peisajul salbatic si farmecul aparte, pe unii dintre dumneavoastra va vor face sa va intoarceti iar la ea.

Nu am avut timp sa vizitez mai mult, dar pe drum veti vedea moschee sau biserici specifice locului, puteti vizita lacul Murighiol, ruinele oraselului antic roman Halmyris si multe altele.

Sunt sigura ca nu va veti plictisi!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

And that`s all !!!

Lichior de nuci verzi

Stateam dimineata, in curte, in balansoar si beam cafeaua. Privirea mi-a poposit pe nucul meu superb, ma uitam la nucile lui si m-am gandit ca trebuie sa fac ceva si cu ele verzi.

Pentru ca dulceata de nuci verzi mi se pare foarte dulce, plus ca te murdaresti foarte rau de la curatarea nucilor, am renuntat la ideea de a face dulceata si am ajuns la lichior. Este mai usor de facut si este delicios cand stai de vorba cu prietenele si il savurezi. Nu am facut niciodata pana acum, asa ca am inceput sa ma documentez si am ajuns la aceasta formula:

Ingrediente: 10 nuci verzi, 750 ml rachiu, 2 – 3 cuisoare, 1 bat scortisoara, putina nucsoara si 1/2 lingurita coaja de lamaie

Mi-am pus sotul la treaba, i-am dat manusi si l-am rugat sa imi culeaga 10 nuci. Am spalat nucile si le-am taiat sferturi. Si la aceasta operatiune folositi manusi, daca nu vreti sa va innegriti pe maini.

Vom avea nevoie de un borcan mai mare de un litru cu capac. Am pus nucile taiate intr-un borcan de 1,8 l, am adaugat rachiul, scortisoara, cuisoarele, nucsoara si coaja de lamaie, am pus capacul si am agitat borcanul de cateva ori.

Vedeti? Asta e tot! Acum, urmeaza partea mai grea: avem nevoie de rabdare! Il lasam la macerat 6 saptamani, agitand borcanul din cand in cand. Dupa cele sase saptamani, vreau sa fac un sirop de miere cu putina apa si apoi il las iar la macerat, dar voi reveni cu update-uri sa va spun ce fac in continuare.

Acesta e in faza de executie, nu pot sa va spun cum iese, dar m-am apucat sa scriu reteta, chiar daca nu este gata, pentru cine vrea sa riste ca mine si sa incerce, deoarece cand va fi gata lichiorul, nucile nu vor mai fi bune pentru a-l face.

 

To be continued…

Crema fina de capsuni

Am avut dubii serioase cum sa numesc acest desert. Nu este nici mousse, ca nu folosesc ciocolata, nu este nici panna cotta, ca nu folosesc lapte, nu este nici spuma, ca nu folosesc albusuri si atunci i-am zis simplu “crema”.

Am vrut sa fac un desert mai dietetic si mi-a iesit aceasta crema:

 

IMAG1717[1]

Ca in majoritatea cazurilor, cand nu am programat sa fac ceva anume, dar totusi vreau un desert, ma uit in frigider si improvizez. Aveam crema de branza, ricotta, smantana si capsuni, care erau prea putine pentru a le valorifica si al le face dulceata, sirop etc. Este un desert cremos, usor, racoritor.

Ingrediente: 150 grame crema de branza, 150 grame ricotta, 150 grame smantana, 1 – 2 linguri miere, dupa gust, 100 grame capsuni, un praf de sare, 5 grame gelatina

Intr-un bol, am amestecat smantana cu un praf de sare, cu ajutorul mixerului, pana a inceput sa devina spumoasa, am adaugat mierea si am continuat mixarea pana ajungem la consistenta dorita si mierea se omogenizeaza perfect cu smantana si vom obtine o frisca delicioasa. Intr-un alt bol, tot cu ajutorul mixerului, am amestecat crema de branza cu ricotta, pana la o omogenizare perfecta, apoi am adaugat si frisca si am mixat putin ca sa se omogenizeze si cu aceasta.

IMAG1697[1].jpg

Capsunele, le-am spalat, le-am curata de codita, le-am lasat sa se scurga de apa si le-am trecut printr-o sita deasa, pentru a nu avea seminte in crema si aceasta sa iasa cat mai fina. Daca nu va deranjeaza, puteti pasa capsunele cu o furculita pana le transformati in piure de capsune.

IMAG1696[1]

In zeama rezultata, respectiv piure, am adaugat gelatina si am lasat-o la inmuiat aproximativ 10 minute. Am pus vasul cu capsune si gelatina pe foc mic, amestecand continuu pana se diszolva gelatina. Atentie: gelatina nu trebuie sa fiarba pentru ca isi pierde proprietatile si nu mai gelifica.

IMAG1698[1].jpg

Dupa dizolvarea totala a gelatinei, am luat vasul de pe foc si am lasat la racit. Dupa ce s-a racit, am pus capsunele cu gelatina peste compozitia de branza si frisca, am omogenizat, cu ajutorul unei palete din silicon si a iesit minunatia asta. Am pus-o in forme si am dat-o la frigider. Eu am lasat-o 1 ora si 30 de minute si era gata!

Se orneaza dupa imaginatia si preferinta fiecaruia! Eu am folosit o capsuna si cateva bombonele de ciocolata.

Iese o crema pufoasa, aromata si se face super rapid!

Precizari:

  • cui nu-i place branza ricotta, pentru ca are un gust mai deosebit, o poate inlocui cu mascarpone
  • nu iese foarte dulce cu o lingura de miere, de aceea puteti pune mai multa sau puteti folosi zahar
  • optional, puteti adauga o esenta de vanilie, dar iese foarte aromata si asa, datorita capsunelor, care trebuiesc neaparat sa fie foarte coapte

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

 

Clatite cu branza si smantana la cuptor

Daca tot am facut clatite, pregatim si micul dejun pentru maine dimineata. Mi-au mai ramas cateva clatite pentru a pregati o masa delicioasa a doua zi.

Ingrediente: 1 – 2 clatite de persoana (8 in cazul meu), 200 grame branza capra (sau orice alt tip de branza), 200 mililitri de smantana, 4 oua, sare si piper dupa gust, un praf de sare, cascaval sau parmezan ras, iaurt pentru servit

Deoarece le-am pregatit de dimineata, nu am avut prea mult timp pentru sedinta foto, unul dintre baieti era deja treaz si astepta micul dejun, celalalt urma sa se trezeasca, asa ca nu puteam pierde prea mult timp, v-am mai povestit de nerabdarea lor cand este vorba de masa. Cand mancam, mancam, nu ne jucam 😂😂😂! Dar pentru ca este o reteta usoara, nu cred ca avem nevoie de prea multe poze.

Batem bine cu un tel sau o furculita 2 oua cu un praf de sare. Dam branza pe razatoare sau o faramitam cu ajutorul unei furculite si o amestecam cu ouale batute. Luam o foaie de clatita, adaugam umplutura  de branza in centru si rulam sau impachetam clatita, gen batistuta. Intr-un vas de yena, pe care l-am uns cu unt, asezam clatitele una langa alta. Amestecam bine si celalte 2 oua, peste care adaugam smantana, sare (daca mai este nevoie, in functie de cat de sarata este branza), piper si boia. Omogenizam bine. Turnam amestecul peste clatitele din vas si adaugam cascavalul sau parmezanul ras. Introducem in cuptorul incins si coacem in jur de 30 de minute, pana se gratineaza frumos la suprafata.

Scoatem usor pe farfurie 1 – 2 clatite si ornam cu iaurt si parmezan ras. Noi le-am apreciat si va garantez ca este un mic dejun satios si delicios.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

Clatite festive

S-au anuntat prietenii sau rudele sau orice alt musafir? Nu-i nici o problema, rezolvam acest aspect impreuna 😉! Vom face un desert usor, delicat si racoros! Va garantez ca musafirii dumneavoastra vor fi super incantati de desertul oferit 😋!

Ingrediente: clatite, fructe (banane si capsuni, am avut eu), dulceata (in cazul meu de trandafiri), frisca, sos de ciocolata, bombonele pentru decor (optional)

Sa ne apucam de treaba, ca acum sosesc musafirii! Taiem bananele in3 bucati sau felii, alegem capsuni mai mici si daca aveti si alte fructe, le taiati felii sau bucati mai mici. Pe o foaie de clatita, asezam bucatele si / sau felii de fructe,

dulceata (e de preferat o dulceata cat mai aromata, de trandafiri, de portocale, de capsuni etc.),

sos de ciocolata,

IMAG1636[1]

frisca,

impachetam clatita, dupa imaginatie, punem frisca si ornam cu fructe si cu bombonele.

V-am zis ca e rapid, simplu si bun! Este un desert delicios si spectaculos!

Nu avem frisca, nu-i problema, o putem obtine din smantana pe care o batem cu ajutorul mixerului si adaugam dupa gust zahar, miere, sirop de artar sau alt indulcitor. Nu avem nici sos de ciocolata, o rezolvam si pe asta, topim ciocolata la bain – marie. Clatite, cred ca stim sa facem, dar nu-i problema, o sa scriu reteta intr-o postare viitoare.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

And that`s all !!!

Sa pornim la drum!

Initial, m-am gandit la acest blog de cateva luni, am sperat sa fie ceva profesional, dar din lipsa sponsorizarii, a devenit unul, pe care o sa incerc, prin forte proprii, sa-l fac sa devina profesional. Asa cum am spus, sunt o fire optimista si visele mele intotdeauna devin realitate, pentru ca am credinta ca ele se vor implini, pentru ca lupt ca ele sa se implineasca, pentru ca am incredere in mine. Si acesta e un vis, care incepe cu pasi mici, dar siguri si atunci va deveni realitate.

Voi incepe prin a culege retete autentice romanesti, prin a descoperi mestesuguri uitate sau mai putin uitate, prin a prezenta frumusetile Romaniei si nu numai. Voi avea si alte articole din alte domenii sau din alte tari, pentru ca imi place sa impartasesc si altora din experientele mele, cu speranta ca cineva le va gasi utile. Sper sa va placa si sa devina unul din blog-urile voastre preferate.

Biscuiti cu ceapa caramelizata cu maia

Avand in vedere ca am inceput sa scriu din ce in ce mai multe articole despre / cu maia, m-am gandit sa impartasesc cu dumneavoastra si aceasta reteta care mie mi s-a parut interesanta si buna. O alta reteta, la care puteti folosi surplusul de maia. Daca va plac biscuitii englezesti, gen scones, sigur va vor place si acestia. Sa trecem la treaba!

Ingrediente:

  • 115 grame maia hidratare 100%
  • 70 – 75 grame faina
  • 55 grame unt rece
  • 1/2 lingurita praf de copt
  • cateva fire chives proaspete sau ierburi uscate, dupa preferinta
  • un praf sare
  • 1 – 2 lingurite ceapa caramelizata reteta aici

Mod de preparare:

Intr-un vas, se combina faina, praful de copt si sarea. Se adauga untul rece, taiat cubulete si se framenta rapid cu degetele, pana se vor obtine firimituri, ca la aluatul de tarta. Se adauga ceapa caramelizata, se amesteca, se adauga maiaua, se amesteca bine si se fac cateva plieri in vas.

Se scoate aluatul pe masa si cu mainile usor umezite se formeaza un sul, se pune in folie si se da la frigider, minim 5-6 ore, maxim 12 ore.

Incingem cuptorul la 210 grade Celsius cu ventilatie. Scoatem aluatul din frigider si cu un cutit ascutit taiem rondele de 1 cm, pe care le asezam in tava tapetata cu hartie. Se pot unge cu unt topit si inainte de a le pune la cuptor si dupa ce le-am scos. Daca le doriti mai dietetice, sariti aceasta etapa. Se coc aproximativ 20 de minute, pana devin aurii, in functie de cuptorul fiecaruia. Eu le-am tinut pana nu au mai fost moi in centru, deoarece le-am vrut crocante.

Sunt perfecte la micul dejun cu hummusmousse de ficatchisleag – iaurt de casa, simple la un pahar de bere sau cu ce altceva doriti dumneavoastra.

Serviti cu multa placere!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Enjoy! Va pup si va doresc o zi minunata!

 

 

Grauri antice – Ancient Grains

As vrea sa fac o clasificare a fainurilor pe care le folosim, initial m-am gandit sa intitulez articolul “Fainuri antice”, dar m-am razgandit deoarece nu faina este veche, ci graul din care este facuta.

Se pare ca cele mai vechi tipuri de grau sunt: alac, emmer, kamut, spelta si durum.

O sa le iau pe rand si o sa aflam cateva caracteristici importante ale acestora.

  1. ALACTriticum monococcum – o specie de grau cultivata inca din timpuri preistorice, inca din jurul anului 6500 i.H. Este o cereala paioasa din familia gramineelor. Are un singur bob in spic, invelit strans in coaja, caracterizandu-se prin faptul ca, dupa treierat, boabele raman imbracate. Faina de alac uste usor galbuie si are mai putin gluten decat graul. In Romania, denumirea de alac a mai fost atribuita si altor grane cu bobul imbracat, ca de ex. Triticum spelta. Conform DEX, alacul se mai numeste si tenchi. Cu toate ca se obtine o productie mult mai mica, pe aceiasi suprafata, decat graul obisnuit, alacul este mult mai rezistent la boli si schimbarile de temperatura. In panificatie, alacul prezinta un procent de degradare mai mic si furnizeaza mai multi carotenoizi fata de graul dur si graul moale, in produsele finale dand o culoare galben inchis.
  2. EMMER – Triticum dicoccum – o specie de grau derivata din hibridarea alacului cu o iarba salbatica, fiind primul grau comun cultivat pe scara larga. In zilele noastre este cultivat mai rar, in special in zonele montane, dand randamente bune pe solurile sarace si fiind rezistent la bolile fungice. In Italia, este cunoscut sub denumirea de Farro, fiind cultivat intr-o zona muntoasa din Toscana, cu identitate geografica protejata prin lege. Painea cu emmer se gaseste si in Olanda si Elvetia. In Toscana, graul emmer se foloseste ca cereale integrale in supa. Emmer este mai bogat in fibre decat graul comun si, de asemenea, a fost utilizat in productia de bere.
  3. KAMUT – Triticum turanicum – gasit si sub denumirea de graul Khorason sau graul Oriental, este o alta specie veche de cereala. Este ideal pentru agricultura ecologica, fiind un soi inalt, rezistent la bolile fungice. Are bobul de doua ori mai mare si contine mai multe proteine, lipide, aminoacizi, vitamine si minerale decat graul modern. In afara de calitatile sale nutritionale, este recunoscut pentru textura sa neteda, cu gust de nuci si aroma de unt. Cerealele au culoarea chihilimbarului. Boabele sale pot fi folosite ca atare, fierte, fie macinate, sub forma de faina. Pot fi gasite, in diverse produse, ca: terci, paine, paste, biscuiti, vafe, clatite, bulgur, produse de patiserie, cereale pentru micul dejun, cereale pentru diverse salate, bauturi, bere, gustari etc.
  4. SPELTATriticum spelta – cunoscuta si sub numele de grau dinkel sau grau taiat, este o specie de grau cultivata inca din anul 5000 i.Hr. Este probabil cel mai cunoscut, dintre speciile antice, avand in vedere recenta popularitate in ceea ce priveste alimentatia pentru sanatate, castigand folosirea a inlocuitor de grau comun pentru fabricarea painii artizanale, a pastelor si a cerealelor. Reprezinta o sursa excelenta de proteine, fibre dietetice, mai multe vitamine B si numeroase minerale dietetice, avand un continut scazut de grasimi. Spelta contine un nivel ridicat de gluten, fiind adecvat pentru coacere, dar neindicat persoanelor cu intoleranta la gluten. Faina spelta este folosita intr-o varietate tot mai mare de tipuri de paine, aceasta fiind vanduta, in special in magazinele naturiste sau unele brutarii. In Germania si Austria faina este cunoscuta, in special sub denumirea Dinkelbrot, iar boabele sunt uscate si mancate ca Grünkern – trad. grau verde. Jenever din Olanda produc bauturi distilate cu spelta. In Bavaria si Belgia, se poate intalni bere preparata din spelta, iar in Polonia, spelta este distilata pentru a produce vodca.
  5. DURUM – Triticum durum – cunoscut si sub denumirea de grau dur, datorita rezistentei la macinare. Este graul predominant cultivat in Orientul Mijlociu. Este cel mai indicat in fabricarea pastelor. Pastele uscate, produse in mod obisnuit, se fac aproape in totalitate cu durum. Pastele proaspete, gen orecchiette si tagliatelle, sunt preparate de asemenea cu faina din grau dur sau in combinatie cu faina de grau moale. Este folosit de asemenea, pentru producere couscousului si bulgurului.  In Orientul Mijlociu este folosit pentru painea rotunda plata, iar in Europa si in alte parti este folosit pentru pizza si torte. Chiar daca are un continut ridicat de proteine, nu este un grau puternic, formand reteaua de gluten mai greu.

Probabil, ar mai fi multe de spus, dar pentru ceea ce ne intereseaza pe noi, iubitorii de panificatie, cred ca este de ajuns. Sper ca v-am fost de folos cu aceste informatii.

Pentru a face acest mic rezumat m-am documentat de pe Wikipedia si din diverse articole straine.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Enjoy ! Va pup si va doresc o zi minunata!

Papanasi fierti cu branza de vaci

Amintirea copilariei imi revine brusc in minte de cate ori mananc acesti papanasi. Nu sunt fan papanasi prajiti, aceia imi aduc aminte de gogosile copilariei si atunci adevaratii papanasi, pe acestia ii consider. Dar fiecare cu gustul lui, asa ca, pentru fiecare papanasul isi spune povestea lui. Pot sa numesc aceasta reteta 100% autentic romaneasca, pentru ca nu cred ca se mai fac in alta tara, decat in Romania.

Ingrediente:

Papanasi:

  • 350 grame branza de vaci
  • 100 grame gris
  • 3 linguri de zahar
  • 1 ou mare
  • esenta de vanilie

Compozitia de pesmet:

  • 150 grame pesmet
  • 50 grame unt
  • 2 – 3 linguri de zahar, dupa preferinta

Mod de preparare:

Branza trebuie sa fie foarte bine scursa. Se paseaza branza bine cu o furculita sau in blender. Adaugam grisul, amestecam bine, apoi zaharul, amestecand in continuare. Adaugam oul si esenta de vanilie si amestecam pana la omogenizarea perfecta a tuturor ingredientelor. Trebuie sa obtinem o compozitie legata, destul de taricica, sa nu curga, sa stea in lingurita.

Intr-o oala mai larga, cu diametrul mai mare, punem apa si lasam sa clocoteasca bine. Cand incepe sa clocoteasca, lasam focul mic, luam cu o lingurita din compozitie si punem papanasii in apa fierbinte.

Papanasii se fierb 10 – 15 minute, apoi se stinge focul, se acopera oala cu un capac si se mai lasa aproximativ 5 minute, nu mai mult pentru a nu se destrama papanasii.

Intre timp, se prepara pesmetul. Topim untul, pe foc, intr-o tigaie, adaugam pesmetul, amesteam periodic si lasam pana pesmetul capata o culoare aurie, maronie. Stingem focul, adaugam zaharul si amestecam sa se omogenizeze cu pesmetul.

Scoatem papanasii cu o spumiera, ii punem pe o farfurie, unu langa altul, apoi ii luam pe rand, unul cate unul, si ii trecem prin compozitia de pesmet.

Ii servim, calzi sau reci, simpli, cu dulceata sau cu inghetata.

Sunt deliciosi si mult mai sanatosi decat cei prajiti.

Serviti cu multa placere!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

Termenii uzuali folositi la aluatul cu maia

In urma discutiei cu o prietena foarte draga mie, am hotarat sa fac un mic index (daca pot sa-i zic asa) cu termenii cei mai folositi, in articolele / retetele despre / cu aluatul cu maia, atat in romana, cat si in engleza.

Incepem cu primul cuvant, care este baza, in aceste articole.

  1. MAIA (rom.) – Surdough (engl.), Levain / Leaven (fr.), Sauerteig (germ.), Lievito madre (it.), Levadura madre (span.), zuurdesem (NL) etc.
  2. STARTER – Starter – un amestec de faina si apa, hranit la intervale egale de timp, cu cantitati egale de faina si apa, care dezvolta drojdii si lactobacili prietenosi, rezultand o cultura vie.
  3. SF (prescurtat) – INTINDE & PLIAZA (rom.) – Stretch&Fold (engl.), acesta este un termen general in lucrul cu aluatul cu maia. Este folosit in special in aluaturile cu hidratare ridicata si consta in luarea unei parti a aluatului, intinderea acesteia si plierea, aducerea spre centru. Se procedeaza la fel cu toate cele patru parti ale aluatului.
  4. AUTOLIZA – Autolyze (engl.) – o etapa uneori solicitata in diverse retete, in care faina si apa sunt amestecate si lasate sa se odihneasca inainte de a adauga sare, aluat sau alte ingrediente.
  5. HIDRATARE – Hydration – raportul dintre apa si faina intr-un aluat. Hidratarea se calculeaza prin impartirea cantitatii totale de apa la cantitatea totala de faina.
  6. FRAMANTARE – Kneading – procesul de dezvoltare al glutenului prin miscare. Prin intinderea, framantarea usoara a aluatului, pe o suprafata de lucru, glutenul este activat, rezultand un aluat neted și elastic, intr-o perioada de timp variabila, in functie de hidratarea aluatului, de la 15 minute pana la o ora.
  7. PREFERMENT – Pre-Ferment – un amestec de faina, apa si starter, care este lasat sa fermenteze, o perioada de timp, inainte de a fi adaugat in aluatul final.
  8. ODIHNA – Resting – o perioada de odihna, care permite glutenului din aluat sa se relaxeze inainte de forma finala. In unele retete, se mai poate referi la perioada de autoliza sau de fermentatie, cand aluatul se lasa, acoperit la temperatura camerei.
  9. TAIERE – Cut / Slashing – taierea exterioara a aluatului cu o lama sau un cutit ascutit.

Termeni mai sunt, dar acestia sunt cei mai des folositi in retetele de aluat cu maia. In speranta ca v-am fost de ajutor si cu acest mic, dar important articol, va doresc Spor la bucatarit!

Pentru orice alte informatii, va stau la dispozitie si va raspund cu drag!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

Sfaturi utile pentru reusita unei paini cu maia

Buna ziua dragii mei!

Continuam seria articolelor despre painea cu maia, Despre maia, Cum sa faci starter (maia) de la zeroCum intretinem maiaua, datorita voua, dragi prieteni. Am vazut ca sunt multe persoane, care fac deja paine cu maia si sunt si mai multe, care doresc sa invete sa faca paine cu maia. Aici voi incerca sa sintetizez cateva reguli importante pentru reusita unei paini cu maia.

  1. Utilizati numai o maia puternica, ajunsa in punctul maxim de crestere, acesta este in momentul in care maiaua hranita, cel putin, isi va dubla volumul.
  2. Masurati ingredientele utilizand un cantar decat o cana, cupa etc. gradate. Din propria experienta va spun, am 4 cani gradate si nici una nu este la fel cu cealalta. Masurarea cu cantarul va fi precisa si rezultatul pe masura. Toate retetele mele cu maia folosesc grame.
  3. Utilizati intotdeauna un vas mai mare pentru maia, datorita faptului ca isi dubleaza volumul si sa nu aveti surpriza sa dea pe-afara. De asemenea, utilizati un recipient transparent si, la inceput, un marker, cu care veti face un semn pe borcan, la nivelul de maia, dupa hranire pentru a va da seama cand isi dubleaza volumul. Mai concret, hranim maiaua cu faina si apa in cantitati egale, rasturnam continutul in borcan, facem semn cu markerul, la nivelul pana unde este maiaua, dupa 6 – 8 ore, la o temperatura constanta, o maia puternica, ar trebui sa-si dubleze volumul.
  4. Folositi intotdeauna apa cat mai pura, cat mai putin contaminata, pentru a nu distruge maiaua. Clorul, este unul dintre cei mai puternici dusmani pentru maia.
  5. Ideal este sa folositi o faina cu un continut de proteine ​​de 11 – 14%. Pentru ca un aluat să aiba o structura puternica, astfel incat sa poata mentine bulele de aer sau dioxid de carbon pe care le produce in timpul fermentatiei, proteina din faina trebuie transformata în gluten. Glutenul este dezvoltat prin hidratarea proteinei – adăugand in mod esential umiditate (adesea apa) si asigurandu-va ca este uniform distribuita in aluat (prin framantare). Framantarea nu numai ca dezvolta glutenul, ci consolideaza reteaua pentru a da o structura mai solida aluatului.
  6. Temperatura ambientala, pentru maia, trebuie sa fie de 20 – 22 de grade pentru o crestere uniforma, fara curenti de aer sau umiditate exagerata. Pentru aluatul final,  ideal este ca, temperatura sa fie pana la 28 de grade Celsius.
  7. Dupa ce am terminat de amestecat maiaua cu ingredientele, inainte de a incepe procesul de framantare, aluatul trebuie sa fie usor lipicios. Un aluat uscat indica prea multa faina, de aceea va sfatuiesc sa adaugati intotdeauna cu mai putin de 20 – 30 de grame din cantitatea totala de faina, apoi gradual restul de faina. Din cauza aluatului cu prea multa faina va rezulta o paine uscata.
  8. Cel mai indicat este framnatarea cu mana, care va fi de 15 – 20 de minute. Din lipsa de timp, din comoditate, datorita expansiunii tehnologiei, putem folosi si mixerul, dar timpul de framantare va scadea la 5 – 7 minute. O framantare prelungita cu mixerul, poate incalzi aluatul si impiedica activarea eficienta a glutenului.
  9. Framantarea se va face cu mainile usor umezite cu apa si de foarte mare ajutor va va fi si o rascheta de metal.
  10. Framantarea este gata, atunci cand intindem, usor, o bucata de aluat si aceasta se va intinde foarte subtire, fara a se rupe. Din propria experienta, cand folosim doar faina integrala sau secara, la un aluat cu hidratare mare, nu este asa dupa prima framantare. Va deveni elastic, dupa primul, al doilea SF. Deci nu va stresati!
  11. Dupa framantare, in functie de temperatura la care lasam painea – la temperatura camerei sau in frigider, dospirea se va face intre 2 si 24 de ore. Aici, din propria experienta, sunt foarte multe de spus. La o temperatura de 22 de grade Celsius, in functie de marimea painii formate – chifle, baghete, paine rotunda etc., perioada variaza intre 2 – 4 ore, la painile mai mici, perioada mai mica, la painile mai mari, perioada mai mare. In timp, daca sunteti la inceput, veti incepe sa va dati seama, cand painea este gata. Marii experti: Hamelman, Bertinet etc., arata un mod de incercare al aluatului, pentru a va da seama cand este dospit – apasati usor cu degetul pe aluat:
    1. daca aluatul revine la forma initiala rapid, inseamna ca nu este dospit indeajuns si mai trebuie lasat;
    2. daca aluatul incearca sa revina la forma initiala, dar mult mai lent, chiar sa ramana o urma usoara, inseamna ca aluatul este dospit si trebuie copt;
    3. daca aluatul pastreaza urma degetului si nu revine deloc spre forma initiala, inseamna ca aluatul a dospit prea mult si nu prea mai avem ce face, este faza la care nu trebuie sa ajungem niciodata. In faza aceasta, painea nu va mai creste, va fi batuta, la gust s-ar putea sa fie buna, dar, cu siguranta, nu va fi ceea ce ne dorim.
  12. Din cate am citit, aciditatea painii va fi data de timpul de dospire, cu cat acesta este mai mare, cu atat painea va fi mai acrisoara. Din punctul meu de vedere, si cantitatea de maia folosita poate influenta gustul acrisor al painii.
  13. Temperatura cuptorului este foarte importanta. Cuptorul se va incinge, cu cel putin 30 de minute inainte, la temperatura maxima a acestuia, apoi se va lasa la temperatura scrisa in reteta, pentru coacerea painii.
  14. Pentru o crusta crocanta, introduceti in cuptor un vas cu apa fierbinte in primele 10-15 minute de coacere, stropiti cuptorul incins cu apa sau aruncati cateva cuburi de gheata in cuptorul incins.
  15. Un alt sfat, care mie mi se pare important. Am fost intrebata de multe ori: “Daca intervine ceva si nu pot sa coc painea la ora stabilita, ce pot sa fac?” Tot din cele citite, am inteles ca se poate face o usoara impachetare – aceasta se poata face numai daca nu ati ajuns la faza de formare a painii (rotunda, bagheta, chifla, alungita etc.) si apoi lasata iar la dospit. Sunt retete care specifica formarea painii dupa timpul lasat de la ultima impachetare si apoi dospirea, dar sunt si retete, care fac dospirea si apoi formarea painii, deci mare atentie!!!, in functie de reteta folosita, la acest sfat.
  16. Atunci cand impartiti aluatul in bucati mai mici, este de preferat sa-l taiati cu un cutit ascutit decat sa il rupeti cu mana. Ruperea poate deteriora reteaua de gluten.
  17. Nu este necesar sa taiem aluatul de paine inainte sa il coacem. Insa, pentru a nu se sparge la copt, acolo unde vrea el, este indicat sa facem taietura / taieturi in aluat, in special pentru a ajuta painea sa creasca complet.

Cam asta zic eu a este foarte important, de tinut cont, pentru reusita unei paini cu maia.

Sper ca v-am fost de folos cu aceste informatii. Pentru orice alte informatii, va stau la dispozitie si va raspund cu drag!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

 

Cum intretinem maiaua

Urmam seria articolelor Despre maia si Cum sa faci starter (maia) de la zero.

Mi s-au pus intrebari: “Bine, bine si dupa ce am obtinut maia, ce facem in continuare?”

Nimic mai complicat din ce am facut pentru obtinerea starter-ului, dimpotriva, as zice mai usor si mai folositor.

Cum hranim maiaua in continuare? Cu apa si faina in cantitati egale. Pentru maia exista 3 moduri de hranire:

  1. Hranim maiaua in continuare, in fiecare zi, la 12 ore sau chiar mai putin. Vom obtine o maia, din ce in ce mai puternica, dar vom avea un surplus de maia foarte mare. Ce e de facut? Gasim retete pentru a putea folosi excesul de maia, oferim maia persoanelor interesate sau in cel mai rau caz aruncam maia (cu aceasta solutie nu sunt de acord)
  2. Hranim maiaua la cateva zile, cand facem paine, oprind 50 grame de maia, pe care o vom tine la frigider. Aici sunt pareri diferite: unii zic sa hranesti maiaua si apoi o poti pune la frigider, deoarece ea va creste, mai lent intradevar sau altii zic sa hranesti maiaua sa o lasi sa creasca cateva ore si apoi sa o pui la frigider. Cum fac eu: de exemplu, am nevoie de 150 grame de maia, diseara la orele 20.00 – 21.00. Pe la ora 14.00 amestec 50 grame maia cu 75 grame apa pana se omogenizeaza, apoi adaug 15 grame faina de secara + 60 grame faina integrala sau alba, amestec din nou pana se omogenizeaza, acopar si las 6 – 8 ore pana isi dubleaza volumul, la o temperatura ambientala de 21 – 22 de grade Celsius. Seara, folosesc cele 150 grame de maia necesare pentru paine si restul de 50 grame maia le pun la frigider, pentru 2 – 3 – 4 zile cand fac iar paine si repet procedura. Prin acest procedeu, puteti tine maiaua la frigider pana la o saptamana. Cand o tin mai mult de 3 zile, o hranesc de 2 ori la interval de 6 – 7 ore si apoi o folosesc pentru paine.
  3. Uscam maiaua si cand avem nevoie de ea, o hidratam cu 2 zile inainte de folosire si apoi o folosim normal. Acest procedeu nu l-am incercat si nu garantez pentru el, este in lucru, cand voi sti ce se intampla, voi face update cu noile informatii.

Ce as mai putea spune legat de cum se hraneste maiaua? Cand hranim maiaua, procentul de apa si faina poate fi egal sau mai mare decat cel de maia, dar niciodata cantitatea de maia nu poate fi mai mare decat cantitatea de apa, respectiv de faina. Ex: maia 50 grame – apa 50 grame – faina 50 grame sau maia 50 grame – apa 70 grame – faina 70 grame, dar niciodata 70 grame maia – 50 grame apa – 50 grame faina.

La painea cu maia se vorbeste de hidratare. Aici este vorba de o maia cu hidratare 100 %. Ce inseamna asta? Adaugarea aceleiasi cantitati de apa si faina la maiaua existenta.

Din surplusul de maia, puteti face de ex. Crochete (saratele) cu maia.

Sper ca v-am fost de folos cu aceste informatii. Pentru orice alte informatii, va stau la dispozitie si va raspund cu drag!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

Cum sa faci starter (maia) de la zero

Asa cum am promis in articolul anterior, Despre maia, pe care va recomand sa il cititi, daca nu ati facut-o inca (cred ca gasiti informatii interesante in el), va voi arata cum se face o maia / un starter de la inceput pentru a ajunge sa facem gustoasa si deosebita paine cu maia.

Asa cum am mai spus, am fost fascinata de fabricarea painii artizanale, inca de cand am citit prima oara despre ea, ocupand, de atunci, un loc special in viata mea. De-a lungul timpului am învățat că există 3 ingrediente care aduc succesul, atunci când vine vorba de a face si intretine maiaua: făină, apă și un amestec de pasiune, răbdare și perseverență. Ei bine, să zicem cinci!

Chiar daca ma voi repeta, voi incepe prin a atrage atentia ca sunt necesari niste pasi de urmat pentru a obtine o maia puternica, plina de bule si aroma: faina de calitate, apa filtrata / plata / de izvor, temperatura ambientala constanta, folosirea de ustensile de plastic sau sticla. Cam astea sunt cele mai importante, cred eu, pe parcurs vom detalia mai in amanunt aceste detalii.

Prima etapa de a face maia este un starter. Care este diferenta intre un starter si maia? Maiaua este un amestec de faina si apa, deja fermentat, gata de lucru, starterul este un amestec de faina si apa, care va fermenta cu ajutorul nostru, prin hranirea constanta cu o cantitate egala de apa si faina, intr-o perioada de 5 – 7 zile si care se va transforma in maia.

In principiu, pentru starter, este nevoie de doar 5 – 10 minute în fiecare zi, pe o perioada de 5 – 7 zile, pentru a obtine o maia pregatita sa faca paine gustoasa si aromata. Acesta este un proces de ingrijire a unei creaturi vii, care are nevoie de conditii stabile, de temperatura potrivita și de hranirea frecventa. In acest timp, bacteriile bune numite Lactobacillus și Acetobacillus, impreuna cu drojdia salbatica care traieste în aerul din jurul nostru, transforma faina si apa intr-un burete, pregatit pentru actiune. Aroma de paine se bazeaza foarte mult pe starterul nostru. Daca este hranita și ingrijita in mod corespunzator, starterul, care se va transforma in maia, poate trai pentru totdeauna, literalmente. Dar daca este nefericita, neglijata și uitata, va muri și va trebui sa incepeti  din nou, de la zero.

Prima mea experienta de a face un starter, a fost un esec, dar nu, din cauza mea! Am inceput-o, iarna, temperatura oscila, in timpul zilei era mult mai ridicata decat noaptea, am inceput cu faina alba si poate au mai fost si alti factori. Dar hei! Cu toții învățăm din greșeli, dar eu sper, cu ajutorul sfaturilor mele, sa reusiti din prima.

Chiar daca poate vi se pare ca insist pe detalii, trebuie sa intelegeti ca reusita consta in urmarea unor conditii si pasi obligatorii!

Ustensile necesare:

  • vas / borcan din sticla / plastic transparent
  • lingura de lemn / spatula de silicon
  • cantar cu precizie foarte mare, este important acest lucru

Ingrediente (pentru primele 5 zile):

  • 400 grame faina
  • 400 grame apa

Inainte de a scrie cum se face, vreau sa specific ca metode sunt multe, aceasta e formula pe care am facut-o eu. In primul rand trebuie sa va alegeti o ora convenabila, pentru ca din a 3-a zi, maiaua se va hrani din 12 in 12 ore. Alegeti un borcan larg la gura sau un castron / vas transparent.

Metoda de preparare:

Ziua 1:

Intr-un castron, cu ajutorul unui cantar, punem 50 grame faina de secara, adaugam 50 grame apa usor calduta (poate fi la temperatura camerei, dar sa nu fie rece). Amestecam foarte bine cu o lingura de lemn sau o spatula de silicon, pana la o omogenizare perfecta. Punem compozitia rezultata in recipientul ales (borcan / vas transparent) si acoperim cu capacul recipientului / casca de dus. Daca folositi capac, nu trebuie inchis etans, puteti folosi chiar un tifon nou, pus in doua / trei. Lasam pentru 24 de ore, la o temperatura de 20 – 22 de grade Celsius.

Ziua 2:

Intr-un castron, pe cantar, punem 50 grame faina de secara si 50 grame de apa, la fel ca in prima zi, amestecam bine, apoi rasturnam 50 grame din continutul borcanului / vasului din prima zi, amestecand iar pana la o omogenizare perfecta. Restul de starter ramas din prima zi il aruncam, spalam borcanul / vasul transparent in care tinem starter-ul si punem compozitia rezultata, acoperim si lasam din nou 24 de ore, la o temperatura de 20 – 22 de grade Celsius.

Ziua 3:

Deja, din aceasta zi, putem vedea primele semne ale fermentarii starter-ului: una – doua bule la suprafata, un miros usor acidulat, dulceag sau chiar o crestere usoara a acestuia. Din aceasta zi, vom incepe hranirea la 12 ore.

Intr-un castron, pe cantar, punem 50 grame de faina intermediara, adaugam 50 grame apa calduta, ca in prima zi, amestecam bine, adaugam 50 de grame din starter-ul din a doua zi si amestecam foarte bine pana la omogenizarea perfecta. Acoperim si lasam 12 ore la o temperatura de 20 – 22 de grade Celsius.

Dupa 12 ore: 50 grame faina intermediara amestecam bine cu 50 grame apa, adaugam 50 grame starter si amestecam foarte bine pentru o omogenizare perfecta. Acoperim si lasam 12 ore la o temperatura de 20 – 22 grade Celsius.

Ziua 4:

Se repeta operatiunile din a 3-a zi, cu proportiile de 50 grame faina intermediara, 50 grame apa, 50 grame starter.

Ziua 5:

Repetam operatiunile din a 3-a zi, dar deja starter-ul nostru, pana seara, ar trebui sa aiba multe bule, mirosul ar trebui sa fie mai aromat, usor acid, chiar sa isi dubleze volumul.

Daca bulele nu sunt foarte multe si starter-ul nu si-a dublat volumul, vom repeta operatiunile si in a 6-a, chiar si in a 7-a zi, pana vom obtine o maia puternica, aromata si plina de bule, care sa isi dubleze volumul la 12 ore.

Odata ce starter-ul e gata, il mai hranim o singura data si la 6 – 8 ore este gata, activ si plin de bule, cu volumul dublat, perfect pentru a face painea.

In situatia in care nu se intampla nimic cu starter-ul pana in a 3-a zi seara, inseamna ca acesta “nu traieste”, nu a fermentat si ar trebui inceput un nou starter. Motive ar putea fi multe: faina nu a fost de calitate, apa nu a fost foarte curata (clorul este inamicul cel mai puternic al starter-ului), au fost oscilatii de temperatura etc.

Cateva specificatii, in special citite pe “King Arthur”:

  • De ce se incepe acest starter cu faina de cereale integrale, de secara? Datorita faptului ca drojdia salbatica care face starter-ul sa isi inceapa viața, este mult mai probabil să se gaseasca in mediul bogat in flora si fauna a unei faini de cereale integrale decât în ​​faina alba, care este mai prelucrata.
  • De ce trebuie sa aruncati o parte de starter? Chiar daca pare risipitor, este necesar din trei motive:
    • daca nu aruncati, se va obtine prea mult starter, avand in vedere ca niciodata nu se foloseste starter mai mult decat proportia 1-1-1.
    • pastrarea volumului de pornire la fel, ajută la echilibrarea pH-ului.
    • menținerea volumului de starter ofera mai multa mancare, din faina si apa, de fiecare data cand o hraniti.
  • Despre temperatura camerei: cu cat mediul este mai rece, cu atat mai lent va incepe starter-ul sa se dezvolte. Daca temperatura normala din locuinta dvs. este sub 20 de grade Celsius, este necesar sa gasiti un loc mai mic si mai cald pentru a va dezvolta starter-ul. Cuptorul oprit, cu lumina aprinsa, un dulap care se inchide bine etc. sunt alegeri bune.

Recomandarea mea: un cantar de precizie buna, un termometru, folosirea ustensilelor de plastic / ceramica/ sticla (cei de pe King Arthur spun si de inox, eu nu am folosit niciodata), faina de calitate, cu un procent de proteine de minim 12%, o apa cat mai curata, cel putin apa plata si o temperatura de 20 – 22 de grade Celsius sunt vitale pentru a obtine o maia puternica si sanatoasa.

Daca va apucati, nu pot decat sa va tin pumnii, sa va sustin cu sfaturi si sa va doresc “Spor la treaba”!

Mai exista alternativa, daca sunteti din Bucuresti sau imprejurimi, sa ne intalnim, sa va ofer din maiaua mea si dvs. decat sa va apucati sa faceti paine.

In urmatoarele articole, voi incerca sa va invat cum sa pastrati maiaua, daca nu o puteti folosi zilnic, ce sa faceti cu surplusul de maia sau cu alte sfaturi si trucuri, legate de maia!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

 

 

Despre maia

LEGENDA: Unii istorici cred ca maiaua iși are originea in Egipt intre 4000 și 3000 BC. Legenda spune ca o femeie facea painea fara drojdie, intr-o zi ea a uitat o parte din aluat afara langa raul cald și umed, langa Nil. Mai tarziu, ea a gasit aluatul și a descoperit ca a crescut foarte mult in dimensiune, așa ca l-a adaugat la urmatorul. Astfel s-a nascut maiaua.

Daca aceasta poveste este sau nu adevarata nu stim, dar este logic ca acest proces natural de fermentatie sa fie descoperit accidental.

Asa cum am mai spus si in alte articole, maiaua este una din pasiunile mele pe care am descoperit-o intamplator, acum cativa ani buni, in cautarea unei alimentatii sanatoase. A fost dragoste la prima citire si pasiune forever.

Sa va povestesc pe scurt cum am inceput eu sa fac paine cu maia. Am citit, m-am documentat si am pornit la drum pentru a face propria mea maia. Prima oara nu mi-a iesit, dar fiind indragostita de painea facuta la tara, pe vatra, fara drojdie, pe care o mancam, rar, cand ajungeam la rude la tara, nu m-am lasat invinsa si am incercat din nou. A doua oara a fost un succes si de-atunci maiaua mea este ca un membru al familiei, nelipsita din viata noastra.

Am citit si am auzit de la persoane care fac aluaturi cu maia, ca este foarte benefica sanatatii, in comparatie cu aluaturile facute cu drojdie. Acest lucru nu pot sa-l confirm din punctul meu de vedere, pentru ca nu sunt de specialitate, insa studiile arata ca intr-adevar painea facuta cu maia este indicata chiar si in cazurile de diabet sau a celor cu intoleranta la gluten.

Ce este maiaua? Un amestec de faina si apa, care dezvolta drojdii si lactobacili prietenosi, producatori de bule buclucase. O cultura (starter) este creata dintr-un proces natural de fermentatie dintre drojdia salbatica și bacteriile salbatice. Drojdii salbatice și bacterii salbatice care sunt prezente în aerul nostru, în apa și în faină. Atunci când faina și apa sunt combinate și hranite mai mult timp cu faina și apa in mod regulat, procesul de fermentatie începe, rezultand o cultura activa vie, care poate fi folosita pentru a forma painea și a o face să creasca.

Care este secretul pentru a obtine o maia prietenoasa? Hranirea constanta, cu cantitati egale de faina si apa. Din propria experienta, va pot spune ca este important sa hranim maiaua(starterul) zilnic in primele 7 – 10 zile, pana obtinem o maia frumoasa si puternica, cu care vom face prima noastra paine. Apoi, ori hranim, in continuare, maiaua zilnic si surplusul il folosim la diferite alte preparate, ori tinem maiaua la frigider si o hranim la 2 – 3 zile, cand facem paine. Chiar acum, am in proiect, un mod de deshidratare pentru maia, care tine pana la 6 luni de zile, in eventualitatea pastrarii acesteia pentru diverse situatii : concediu, mutat la tara pe perioada de vara etc.

Secrete mai sunt multe, vi le impartasesc pe cele de care m-am lovit eu:

  • folosirea unei faini de calitate, cu proteine intre 11 – 13 %
  • pentru starter, atunci cand incepem maiaua, este foarte importanta folosirea fainii de secara in totalitate, sau partial in amestec cu alta faina: alba sau integrala
  • apa sa nu fie direct de la robinet, sa fie macar filtrata sau folositi apa plata sau apa de izvor
  • nu folositi obiecte de metal: linguri, castroane
  • temperatura ambientala trebuie sa fie cat de cat constanta, sa nu fie diferente mari de temperatura, in jur de 20 – 22 de grade Celsius
  • cand faceti maiaua, este important sa folositi un recipient transparent pentru a urmari evolutia acesteia

De ce sa folosim maia? O paine care a fermentat cu o cultura de maia, de la câteva ore la 24 de ore, a fost practic pre-digerata pentru tine. Cu cât painea fermenteaza mai mult, cu atat este mai sanatoasa și cu atat este mai usor de digerat. Persoanele cu intoleranta la gluten au mancat, probabil (întreaga lor viata), paine si alimente prelucrate, fara maia, care au fost fermentate numai timp de 2-4 ore.

Modul in care se face painea in vremurile moderne este un dezastru pentru sistemul nostru digestiv, chiar daca nu credem ca avem o “intoleranta la gluten”.  Lactobacilul, bacteriile care se gasesc intr-o maia, descompun și neutralizeaza acidul fitic. Acidul fitic este un compus organic care se gasește in stratul exterior al boabelor, de aici partea in care sunt toti nutrientii. Toate cerealele integrale, chiar granule fara gluten, contin acid fitic. Ironia acidului fitic este ca blocheaza absorbtia pe traseul intestinal al elementelor nutritive care se gasesc in portiunea exterioara a boabelor, cum ar fi calciu, magneziu, cupru, zinc și fier! Din fericire, lactobacilul gasit intr-o maia ajuta la neutralizarea acidului fitic si la asimilarea de catre corpul nostru al acestor nutrienti.

Folosind o cultura de maia în loc de drojdie, painea va necesita un timp mai lung de fermentare, ceea ce este o veste foarte buna pentru digestia noastra! Prin comparatie, un gram de cultura de maia (un miliard de bacterii) este mai putin activa și are mai putina putere fermentativa decat un gram de drojdie comerciala (10 milioane de bacterii). Pentru ca painea sa creasca suficient, trebuie fermentata pentru o perioada mai lunga de timp, ducand la crearea unor enzime și mai benefice, care ajuta la digestie. Din nou, este vorba despre digestia si biodisponibilitatea nutrientilor! O maia ofera o aroma mult mai puternica painii. Dincolo de toate aspectele nutritionale importante ale consumului de paine cu maia, deci acesta are un gust mai bun.  Painea cu maia are o durata de pastrare mai lunga! Painea care a fost fermentata cu drojdie comerciala se va deteriora în cateva zile. Painea cu maia, rezista pentru mai mult timp, uneori pana la doua saptamani, în functie de paine. Cand se usuca, nu o aruncati, faceti crutoane sau pesmet!

In urmatorul articol despre maia, va voi invata cum sa faceti o maia incepand de la zero!

M-am inspirat si am impartasit cu dvs. aceste informatii din cateva articole, cum ar fi: “The Lazy Baker`s Guide to Caring for a Surdough Starter”, “How to Preserve your Surdough Starter for Months”

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!!

 

Tort delicios cu foi de nuca si frisca

Aveam eveniment in familie, eram in lipsa de timp si vroiam si un tort cu mai putin zahar. Mi-am adus aminte ca am vazut candva un tort cu blaturi facute din albusuri si muuulta nuca. Cum noi suntem fani nuca, am cautat in retete si evrikaaa! am gasit-o, reteta pe care o voi impartasi cu dumneavoastra. Asa ca, sa trecem la treaba!

Ingrediente:

Blaturi:

  • 4 albusuri
  • 1/2 lingurita zeama de lamaie
  • 150 grame nuci
  • 120 grame zahar sau indulcitor
  • o lingurita de faina (5-6 grame)
  • un praf de sare
  • 2 fiole de esenta de vanilie

Crema:

  • 400 grame smantana de calitate
  • 1 – 2 linguri miere sau zahar, dupa preferinta
  • 2 fiole rom
  • un praf sare
  • 50 grame ciocolata rasa (merge si fara)

In plus:

  • gem de portocale sau portocale in miere sau lichior de portocale

Ornare:

  • ciocolata rasa sau bomboane de ciocolata
  • fructe
  • nuca etc.

Mod de preparare:

Pentru blat:

Cantarim nuca, o prajim usor intr-o tigaie si apoi o maruntim usor, dar nu foarte fin. Cea mai buna metoda mi s-a parut folosirea facaletului, la blender o parte se macina foarte mult.

Albusurile le mixam cu praful de sare si zeama de lamaie, pana se intaresc usor si apoi adaugam zaharul sau indulitorul si mixam pana se intaresc si formeaza moturi.

Peste albusuri, adaugam faina si nucile, amestecand pana la omogenizarea perfecta a ingredientelor.

Decupati 6 cercuri cu diametrul de 18 – 20 cm din hartie de copt. Eu am forme de silicon cu diametrul de 20 cm, in lipsa acestora, puneti cercurile de hartie pe o tava, un gratar, pentru a fi mai usor de manevrat cand le coaceti.

Impartiti compozitia de blat in 6 parti si fiecare parte o intindeti cu ajutorul unei spatule pe cercurile de hartie.

Coaceti fiecare blat aproximativ 5 minute, in cuptorul incalzit la 200 grade Celsius, pana se maroneste foarte putin deasupra. Scoateti blaturile din cuptor si usor cu ajutorul unei spatule desprindeti blatul de hartie, daca se raceste, se desprinde mai greu. Chiar daca se rupe o bucatica, o asezati ca pe un puzzle langa restul de foaie de blat.

Pentru crema:

Dam pe razatoare 50 grame de ciocolata.

Pentru frisca, mixam smantana rece de la frigider pana devine spumoasa, adaugam esenta de rom,  mierea sau zaharul si mai mixam de cateva ori, pana se omogenizeaza perfect. Din aceasta compozitie punem 5 linguri intr-un castron separat.

Restul compozitiei il amestecam cu ciocolata rasa si ne apucam de montarea tortului.

Montarea tortului.

Pe o farfurie intinsa punem primul blat, il ungem cu gemul de portocala, mierea cu portocala sau il stropim cu putin lichior de portocala, punem 1/5 din crema, nivelam si continuam pana ajungem la ultimul blat.

Pe ultimul blat punem crema oprita fara ciocolata si imbracam tortul cu aceasta.

Ornarea tortului:

Tortul se poate orna cu ciocolata topita (pentru aceasta operatie se pune la frigider 1 – 2 ore), banuti de ciocolata sau bombonele colorate, cu fructe, cu nuci, alune etc, dupa imaginatia si preferinta fiecaruia.

Se pune la frigider pentru cateva ore sau peste noapte si se serveste. Se taie foarte usor si interiorul arata foarte bine.

Este un tort mai mult decat delicioooos, fin si usor, nu foarte sofisticat si totusi cu o aroma deosebita, care sigur va va rasfata papilele gustative.

Plusuri:

  • se face usor
  • se poate face si cu indulcitor. ceea ce este un plus pentru cei care nu au voie zahar
  • folosim foarte putina faina, deci este si mai dietetic
  • este o solutie pentru cand ne raman albusuri
  • este fin, usor, aromat

Minusuri:

  • se mananca foarte repede

Specificatii:

  • daca doriti sa-l faceti in forma cu diametrul de 24 – 26 cm, dublati cantitatile
  • daca faceti in forma mica, nu coaceti mai mult de 2 blaturi odata, se racesc foarte repede si riscati sa le dezlipiti mai greu de pe hartie
  • daca se rupe blatul nu va speriati, blatul rupt il folositi in interior, punand bucatile una langa alta si nimeni nu isi va da seama, se insiropeaza si se lipeste foarte bine de crema
  • puteti adauga si coji de portocala confiata sau bucatele de portocala, curatate de pielita, sau compot de mandarine, in acest caz, veti insiropa blatul usor cu compotul, este un deliciu
  • nu exagerati cu insiroparea blatului, este foarte subtire si se inmoaie foarte rapid, puteti lasa blatul si neinsiropat
  • pentru o frisca reusita, folositi smantana de calitate, cat mai bine scursa de zer
  • puteti macina nuca si fin, dar blatul iese usor crocant, daca nuca este macinata un pic mai mare. Atentie: nu lasati nici bucati foarte mari de nuca, deoarece va va fi greu cand intindeti blatul pe hartia de copt.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!!

 

Paste de casa (taietei) cu maia

Prima oara m-am intrebat si eu, probabil cum va intrebati si dvs., de ce sa pun maia in taietei. Dar asa cum, atunci cand gasesc o reteta care are maia, nu ma las prea mult rugata sa o incerc, am facut acesti taietei, ne-au placut si cand am timp mai mult ii fac, mai ales ca se pot congela si 2 luni. La noi nu rezista niciodata atat de mult, dar nu fac nici cantitate mare. Dar, sa trecem la treaba!

Ingrediente:

  • 20 grame maia hidratare 100%
  • 100 – 120 grame faina (eu, de obicei, fac cu integrala, dar puteti folosi numai alba)
  • 1 ou mare (50 – 55 grame)
  • un praf de sare

Metoda de preparare:

Oul se bate cu o furculita cu un praf de sare. Intr-un vas, punem maiaua, adaugam oul, amestecam usor.

Punem 80 grame in alt vas, facem o gropita la mijloc, punem oul si maiaua in ea si incepem sa framantam, aducand faina dinspre margini spre interior. La inceput puteti sa amestecati cu o furculita, pana aluatul se poate framanta. Adaugam si restul de faina si framantam bine pana obtinem un aluat dens, nelipicios. Faina poate varia in functie de greutatea oului. Aluatul va deveni ceva mai moale dupa dospire.

Formam o bila de aluat, o punem intr-un vas presarat cu faina, acoperim si lasam aluatul sa dospeasca la temperatura camerei intre 8 si 12 ore, in functie de temperatura.

Dupa trecerea timpului de dospire, apasam usor aluatul pentru a scoate aerul si impartim aluatul in 2 parti. Intindem fiecare parte, intr-o foaie subtire, pe blatul usor infainat si lasam sa se usuce 15 – 30 de minute, in functie de temperatura ambientala. Se poate intinde si o singura foaie, dar mie mi se pare greu de manevrat!

Se presara putina faina pe foaie, se ruleaza si se taie taieteii in grosimea dorita. Desfacem fasiile (taieteii) usor cu mana.

Se lasa la uscat cateva ore si se pastreaza in pungi de hartie, cateva zile, la congelator pana la 2 luni sau se pot folosi proaspeti.

Ce am remarcat la acest aluat: nu se rup la fel de usor ca cei fara maia, dar eu ii tai si un pic mai lati, pentru ca asa ne plac in supa. In supa mi s-au parut mai moi si au un gust dulceag, probabil de la maia sau poate asa mi se pare mie, oricum noi suntem incantati de acesti taietei.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 🙋

Serviti cu multa placere!

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/889365154552046/?ref=group_header si veti fi la curent cu retetele mele!

And that`s all !!!