Rasaduri de la samanta pana la plantat in gradina

Buna dimineata! Daca tot incepe sezonul de gradinarit, m-am gandit sa scriu.

Articolul este scris de mine, o persoana, nascuta si crescuta la asfalt, care de cativa ani s-a mutat la o casuta, cu o mica gradinita, in care incerc sa cultiv de toate, sa am si cativa pomi fructiferi si flori si pana acum mi-a iesit. Articolul nu este pentru persoane cu experienta, este pentru cei ca mine, care o iau de la zero si totusi vor sa stie ce pun in farfurie. Am facut precizarea, ca sa nu dati cu pietre, ca nu e un articol profi 😂 Tot ce voi scrie sunt invatate de-a lungul a cativa ani de gradinarit, de la alti oameni faini, care mi-au impartasit sfaturile lor si carora le multumesc sau din propria experienta.
Cum fac eu rasadurile de la samanta pana la plantat? 😍

Poate nu sunt perfecte, dar va garantez ca, in fiecare an, am rezultate pe masura 🥰

Semintele:

• germineaza cat mai bine cu cat sunt mai recente, cu cat trec anii germinatia va fi mai slaba. De aceea, cand recoltam semintele, acestea se pun in pahar cu apa si le lasam o zi, doua. Cele bune se vor lasa pe fundul paharului, iar cele care raman la suprafata, de obicei sunt seci si nu vor germina.

• se vor pastra in pliculete, intr-un loc racoros si aerisit, daca aveti spatiu, puteti chiar la frigider.

• le-am pus direct in pamant, fara sa le fac altceva, din lipsa de timp – au rasarit cam in 5-7, maxim 10 zile, in functie de soi
• le-am pus in apa oxigenata cam 10-15 minute, concentratie 3%, de la farmacie – este indicat pentru dezinfectarea semintelor si apoi le-am pus in pamant – au rasarit cam in 5 – 7 zile
• le-am pus la inmuiat in apa calduta cam 10-15 minute si apoi in pamant – aici au rasarit cu o zi, doua inaintea celor neinmuiate
• le seman in pahare cu pamant pentru rasaduri, le umezesc bine, pun paharele in caserole si apoi le bag in pungi de plastic pentru a asigura un “efect de sera”.
• am incercat si alte metode, dar la mine astea au functionat cel mai bine

Dupa ce am sadit semintele, le tin pana rasar, undeva la caldurica, de obicei pe calorifer, la o temperatura de 21-23 grade. De asemenea, am grija ca in permanenta, pamantul sa fie umed. Daca este foare cald, ud zilnic, daca observ ca pamantul este umed, ud la doua zile. Zilnic, desfac punga in care sunt pentru 2-3 ore.

Plantutele:

Vor ramane in continuare, in conditiile de mai sus, pana vor da urmatoarele frunzulite, adica al doilea rand.

Plantutele au nevoie de lumina si apa atat cat sa le asigure o dezvoltare optima. De ce zic atat cat sa… Pentru ca de-a lungul timpului am observat ca nu toate conditiile le sunt prielnice. Nu este bine daca e prea cald, nu este bine daca e prea frig, nu le trebuie apa multa pentru ca mucegaieste pamantul la suprafata, nu le trebuie apa putina pentru ca imediat se ofilesc. Aici ma refer la plantutele care de-abia au rasarit.

Metoda mea, atunci cand mut plantutele este urmatoarea: pun fiecare fir de rosie, individual, cu pamant pana la jumatatea paharului si pe parcurs ce planta creste, suplimentez cu pamant.

In acest stadiu am folosit urmatoarele: cate un varf de lingurita de spirulina pudra cand le-am mutat in paharele de 500 ml sau le-am udat cu apa in care au fiert urzicile, diluata cu apa 50:50. Un alt remediu pe care il folosesc: daca observ ca se formeaza mucegai la suprafata pamantului, presar putina scortisoara.
Cand plantutele incep sa prinda putere si ajung cam la 15 cm, le mut intr-o camera neincalzita.
Un alt sfat: pentru ca au tendinta, ca orice planta, sa se duca spre lumina si pentru a-si forma o tulpina dreapta si viguroasa, le intorc la 2-3 zile sau atunci cand este cazul, la 180 de grade.

Cand plantuta devine mai viguroasa, are mai multe randuri de frunze si se ingroasa tulpinita, le mut intr-o camera mai racoroasa sau chiar in podul neincalzit, in functie de temperatura de afara.

Pentru seminte folosesc pahare de 200 ml si pun cate 5-7 seminte din acelasi soi, apoi pahare de 500 ml, in care pun o singura plantuta. Folosesc pamant special pentru rasaduri luat de la magazinele de profil, dar mare atentie, am luat de la unele firme si nu a fost bun

Cam atat pentru astazi, pe parcurs voi incerca sa mai fac completari, daca mai apar si voi continua cu alt articol referitor la mutarea rasadurilor in gradina.
Articolul este scris strict din punctul meu de vedere, cu sfaturi aplicate la rasadurile mele.
La mine conditiile sunt mai nepotrivite pentru a creste rasaduri, dar daca vrei, poti… De aceea, am scris acest articol pentru a da un pic de curaj celor care poate nu au toate conditiile, dar le este teama sa incerce.

Zile faine pline de spor, roade bogate si voie buna sa avem! Enjoy! 🤗

Pentru a fi la curent cu articolele mele, puteti sa ma urmariti pe blog, sa dati Like / Follow paginii Satul Autentic sau Join grupului Satul romanesc – Vesnicia s-a nascut la sat.

Soiuri de tomate si caracteristici – 3

Continuam seria caracteristicilor tomatelor cultivate in anul 2023.

Rosii romanesti de la Cornelia Ciocarlan

Este un soi

• de sezon mijlociu
• cu crestere nedeterminata
• productiv
• in forma rotunda, de rosie normala
• de culoare rosie
• cu o greutate intre 200 – 250 g
• gustoasa
• carnoasa
• care se poate folosi pentru salata sau conserve de iarna: suc, bulion etc.

Fotografii gasiti in link-ul urmator:

Read more: Soiuri de tomate si caracteristici – 3

Verna
Este unul din soiurile mele preferate:

• de sezon timpuriu spre mijlociu
• cu crestere nedeterminata
• productiv
• in forma de inima
• de culoare portocalie
• cu o greutate intre 200 – 300 g
• cu putine seminte
• foarte gustoasa, cu multa pulpa
• care se poate folosi pentru salata sau conserve de iarna: suc, bulion etc.

Articolul este in curs de actualizare, vor mai urma descrieri.

Mulciul, comoara pentru gradina fermecata

Salutare oameni faini!

Incep cu o scurta prezentare pentru cei care nu ma cunosc. Sunt o persoana nascuta si crescuta la “asfalt”, asa cum imi place mie sa zic, mai exact la oras, in capitala tarii. Cand am fost mica mi-am dorit vacante la tara, dar bunicii locuiau, ca si noi, la oras. Poate acesta, a fost unul dintre motivele care m-au facut, sa fac in asa fel incat sa am si eu “tara” mea! Cand am crescut, a mai aparut un alt motiv, sa avem legume si fructe sanatoase pentru hrana noastra. De cativa ani, am reusit sa am gradina fermecata si m-a prins atat de tare, incat a devenit o pasiune, nu numai o necesitate. Nu sunt specialist in gradinarit si tot ce va povestesc, este doar din experienta mea proprie, deci nu vorbesc din carti, ci doar ce am experimentat eu in gradina fermecata. De ce va povestesc? Pentru ca poate mai sunt persoane pasionate de gradinarit, dar la inceput de drum, asa cum am fost si eu. Eu am invatat de la oameni faini, dar si din unele sfaturi/ponturi, care poate nu au mers asa de bine la mine in gradina…, dar asa cum stim si din greseli invatam multe.

Si am mai invatat ceva, nu toate gradinile sunt la fel… fiecare gradina are “personalitatea” ei, in functie de zona, de climat, de cel care o ingrijeste si probabil mai sunt si alte elemente. Poate ceva ce merge foarte bine la ses, la deal sau la munte nu este la fel de benefic si invers. Poate ceva ce merge foarte bine la mine in gradina, nu merge la fel si in gradina vecinului… Tocmai de aceea, din punctul meu de vedere, daca ceva nu merge bine in gradina ta, trebuie sa vezi unde este cauza. Un pamant lucrat an de an este diferit de unul nelucrat. un pamant care a avut parte de ingrasaminte, stropiri chimice etc. nu este la fel ca acela lucrat in sistem natural etc. Si lista poate continua.

Dar sa trecem la subiectul nostru Mulci… 🙄
Gradina fermecata nu a fost stropita niciodata cu chimicale. La inceputurile gradinaritului, acum 4-5 ani, cand aveam mai mult timp, aplicam mai des tratamente bio, gen stropit cu lapte, facut solutie cu drojdie etc. Voi scrie si despre acestea printre picaturi, in limita timpului disponibil. Nu am avut supraproductie, nu am avut legume sau fructe gigant, dar am avut legume si fructe gustoase si sanatoase. Mai fac precizarea ca nu am o gradina foarte mare si ea satisface doar necesitatea familiei, deci nu stiu daca sfaturile mele merg si pentru culturile mari/intensive, s-ar putea sa implice mai mult timp si efort pentru acestea.

Sunt o persoana care are si alte pasiuni. Usor, usor, am imbinat setea de cultura, gradinaritul si pasiunea mea pentru bucatarit, mai ales pentru maia si nu prea mai am timp sa stau toata ziua in gradina. Asa ca, nevoia m-a invatat 😉 si am gasit solutii pentru a face tot ce imi place, deoarece la gradina nu vreau sa renunt, la partea cu studiul nici atat, iar la maia nici nu ma gandesc 🥰 Toate acestea le fac doar din pasiune si nu regret nimic! Sfatul meu: nu renunta niciodata la pasiunea ta, iti va face viata mai frumoasa.

Si acum sa vorbim totusi despre mulci, ca de fapt asta e subiectul. Oameni buni, iarba din curte dupa ce o cositi sau o tundeti, nu o ARUNCATI. Din punctul meu de vedere, este aur pentru gradina voastra. O puneti la uscat si apoi mulciti gradina cu ea. Este buna la rosii, la vinete, la ardei, la cartofi, la capsuni, la aproape orice. Eu acum am aproape toata gradina mulcita cu paie si iarba, vreau sa ajung sa mulcesc tot.

La inceput am incercat sa gasesc paie, pentru a mulci doar cu paie, dar “satul” meu este intr-o zona rezidentiala si gasesc mai greu. Apoi am inceput mulcirea cu paie plus iarba tunsa din curte si acum sunt happy si eu si gradina fermecata ❤️ De ce? Hai sa va spun…

Care sunt avantajele?

In primul rand scapi de sapa, nu stiu cati dintre dvs o iubesc, dar eu nu stiu nici sa o tin in mana 😂 Asa ca pentru mine este AUR.

In al doilea rand scapi de udatul zilnic. Oricat de cald ar fi, mulciul tine umezeala si planta nu mai sufera din lipsa de apa. Gradina fermecata este mai mica si am considerat ca nu este nevoie sa investesc intr-un sistem de picurare si atunci pentru mine este iar AUR. Dar sunt sigura ca si pentru cei care au e bine, din punct de vedere al consumului de apa.

Apoi, este AUR, pentru ca se formeaza microorganismele, atat de benefice pentru plante si pentru sol. Acum vreo 2-3 ani eram suparata ca am observat ceva ca un mucegai… chiar vroiam sa arunc tot mulciul si sa renunt la aceasta metoda. Dar divinitatea mi-a scos o postare in fata si mi-a aratat ce prostie era sa fac, atunci am aflat ce se intampla, era bacillus subtilis, foarte benefic pentru gradina fermecata!

Pentru capsuni este perfect, mai ales cand ploua foarte mult, fructele vor sta pe mulci, apa se va scurge si ele nu mai mucegaiesc / strica. In aceasta situatie, eu recomand ca mulcirea sa se faca numai cu paie sau in amestec cu acestea. De ce? Pentru ca melcilor nu le plac paiele ca sunt grosiere si ii inteapa, Daca mulcim numai cu iarba, s-ar putea ca melcii sa isi faca cuib in ele si vor atenta la capsunelele noastre.

Apoi tin ganganiile ocupate, multe dintre ele isi fac de lucru cu ce gasesc in mulci si nu mai ajung la plante.

Si probabil sunt mult mai multe beneficii, iar daca mai stiti si voi, va rog sa ni le impartasiti 😊

Multa lume m-a intrebat cand fac mulcirea:

• la legume, in ziua in care plantez rasadurile sau daca nu am timp, in zilele urmatoare, dar cat mai repede pentru a nu lasa iarba sa creasca
• la trandafiri si alte flori perene, primavara cand vremea incepe sa se incalzeasca
• la pomi tot primavara devreme, pana cand incepe iarba sa apara
• de asemenea eu mai pun strat de iarba uscata si pe aleile/potecile din gradina
• strat de iarba mai pun si in locurile in care stiu ca nu pot semana nimic

Acum cateva precizari referitoare la melci si cum sa facem ca mulciul sa nu devina un habitat prietenos pentru ei:

• daca mulciul este din paie sau amestec de iarba si paie, nu am avut probleme cu melcii; intr-adevar daca mulciul este numai din iarba, s-ar putea sa avem surprize, mi s-a intamplat anul trecut la capsuni. Dupa ce am adaugat cate o mana de paie sub fructe, nu am mai avut probleme cu ei
• la rasadurile de legume, cand le pun in gradina, le mulcesc, dar nu pun mulciul pana langa tulpinita, las o portiune fara mulci, pana acestea se ingroasa si se acomodeaza in gradina.
• printre legume, in special printre tomate, pun craite, busuioc, rozmarin. Din cate am citit, mirosul acestor plante nu sunt agreate de melci, probabil si din acest motiv nu am avut probleme cu ei
• de asemenea, peste mulci si in special la baza plantutelor, acolo unde nu este mulci, torn zat de cafea si pun coji de oua pisate mai grosier

Mai vin si cu urmatoarele precizari:

• iarba trebuie sa fie curata, fara buruieni, care au seminte, neprietenoase cu gradinile noastre. Daca acestea apuca si infloresc, ma refer la buruieni, cand mulcim cu iarba, semintele lor vor cadea pe pamant, vor incolti si in loc sa ne facem bine, ne vom face rau, pentru ca va trebui sa ne curatam gradina de buruienile care au crescut fara voia noastra;
• indicat este, pentru mulcire, sa avem gazon, iarba (fara buruieni), trifoias etc.
• uscate, mai grosiere si lasa apa sa se scurga mult mai usor, plus ca nici melcilor nu le plac paiele
• pe parcursul verii, din cauza soarelui, a ploilor, stratul de iarba se va subtia si va fi nevoie sa mai adaugam un strat de mulci. Dar asta doar de cateva ori pe sezon.
• iarba merge folosita ca mulci si proaspat tunsa, dar din punctul meu de vedere, cand completam stratul de mulci. Cand este verde, eu aplic un strat mai subtire, ca sa nu se incinga, cand este uscata, aplic un strat mai grosut.
  

Daca mai imi aduc aminte si de alte amanunte, voi face update la articol pentru a va tine la curent. Acest articol l-am scris mai pe fuga, pentru a raspunde la multele intrebari puse la o postare facuta pe un grup.

Va multumesc pentru timpul acordat si numai aruncati iarba, mulciti! Este unul din darurile pe care ni le ofera Mama Natura 🙏

In incheiere, fac iar precizarea ca acestea sunt incercate personal in gradina mea si sunt sfaturile unui gradinar amator.

Zile faine pline de spor, roade bogate si voie buna sa avem! Enjoy! 🤗

Pentru a fi la curent cu articolele mele, puteti sa ma urmariti pe blog, puteti urmari paginile: Satul Autentic sau Bucate-alese-Our-Passions sau puteti da Join grupului Satul romanesc – Vesnicia s-a nascut la sat.

Oua de Paste, ca la bunica

Salutaree oameni faini!

Scriu articolul in Joia Mare, in timp real cum s-ar zice.

In aceasta zi sfanta, bunica inrosea ouale pentru sfintele sarbatori de Paste. Din mosi stramosi, bunica spunea ca ouale se fac doar rosii si ea asa le facea. De fiecare data, imi placea sa aud si povestea. De ce rosii? Pentru ca simbolizeaza sangele varsat de Iisus. Si mai apoi, bunica imi spunea ca batranii povesteau ca ouale trebuiesc vopsite sa nu le recunoasca closca, ca daca le gaseste se pune pe ele sa le cloceasca. Plus ca tot ea zicea ca ouale inrosite in ziua de Joia Mare nu se strica si cat am fost copil, nu am vazut-o niciodata pe bunica tinandu-le in frigider. Cand eram copii, de Paste opream cate un ou, il puneam in dulap, ca bunicul ne spunea ca se va face chihlimbar.

Acum le fac impreuna cu mami si transmitem copiilor mai departe. Este usor de facut, este naturala si este cu gust de tara!

Let`s go to work!

Rosii inrosite ca la bunica, in foi de ceapa rosie

Se spala ouale, se verifica sa nu fie sparte si se lasa la temperatura camerei o ora, daca sunt din frigider.

Se pun foile de ceapa in apa si se fierb. Dupa ce au dat in clocot, se fierb cateva minute, pana cand apa se coloreaza bine.

Se strecoara lichidul, se adauga o lingurita de sare si 3 linguri de otet la litrul de apa.

Se pune din nou vasul pe foc si cand fierbe se adauga ouale.

Se fierb ouale 7 minute, se stinge focul si se scot pe un gratar.

Se lasa sa se racoreasca si cand se pot tine in mana, se ung cu un servetel imbibat in ulei.

Si gata, asta a fost tot! Nu-i asa ca sunt usor de facut?

Si tu poți deveni membru

Dacă ai citit articolul despre Asociația EcoSatul Autentic și ai ajuns aici, înseamna că și tu iubești satul autentic!

Pentru că suntem deschiși la consultări, propuneri etc., despre tot ce înseamnă satul autentic, în ansamblul său, ne-am gândit că putem să ne mărim echipa, acceptând noi membri, care au aceleași aspirații.

Let’s go to work!

De ce să devii membru al Asociației EcoSatul Autentic?

a) ca să faci parte dintr-o comunitate de oameni dornici să ajute și să susțină dezvoltarea satului autentic, în tot ansamblul său, cu experiențe și gândire similare. În cadrul ei, puteți avea schimburi de informații și de situații practice sau puteți construi planuri pentru îmbunătățirea satului autentic;

b) ca să poți participa la reuniunile și activitățile membrilor asociației, unde sunt discutate problemele și soluțiile referitoare la identificarea, promovarea, restaurarea și conservarea satului propriu zis și tot ce e conex, într-un cadru cât mai natural și autentic;

c) ca să ai acces la diferite materiale informative sau rapoarte tipărite despre cele mai importante subiecte care au legătura cu obiectivele asociației;

d) ca să poți avea voluntari în gospodăria ta sau sa fii voluntar la alți membri ai asociației;

e) ca pe parcurs, prin intermediul asociației, să poți cunoaște oameni interesați de același scop, ca și al asociației, din țară sau din afara țării și să poți beneficia de schimb de experiența cu aceștia;

f) ca să ai întâietate la atelierele, acțiunile de promovare, brunch-uri etc., în limita locurilor disponibile;

g) ca să ai acces la baze de date cu rețete autentice din diferite țări ale lumii, în momentul publicării și multe alte avantaje.

Cine poate fi și cum poți deveni membru al Asociației?

Pot fi persoane fizice și juridice, care sunt interesate de problemele satului, în ansamblul său și vor să se implice în dezvoltarea acestuia, cu tot ce îl reprezintă.

1. Membrii aderenti

Membrii aderenți pot fi aleși în comitetul de coordonare, au drept de vot consultativ în adunarea generală  și pot reprezenta public asociația în dialog cu autoritățile, media și în relația cu partenerii.

Poți deveni membru aderent prin completarea formularului de adeziune și a unei cereri scrise către Consiliul Director.

Membrii aderenți vor plăti o taxă de înscriere și o cotizație lunară în cuantumul prețului unei cafele/lună. La ora actuală este de 15 lei/lună.  

În urma unei implicări masive în susținerea activității Asociației, membrii aderenți pot deveni membri cu drepturi depline, obținând drept de vot și alegerea acestora în organele de conducere ale Asociației.

2. Membrii susținători

Pot fi persoane fizice și juridice, care sunt interesate de problemele satului și vor să se implice în dezvoltarea acestuia, cu tot ce îl reprezintă.

Poți deveni membru susținător prin completarea formularului de adeziune.

Veți fi incluși pe lista noastră de distribuție a informațiilor și sunteți invitati să contribuiți cu idei și propuneri legate de activitatea noastră, să participați la acțiuni etc.

Membrii susținători nu au drept de decizie sau reprezentare în cadrul asociației.

3. Membrii onorifici

Pot fi persoane fizice recunoscute ca personalități ale vieții sociale, culturale sau de altă natură, din țară ori din străinătate, care prin activitatea lor, sprijină scopul și / sau obiectivele Asociației.

Poți deveni membru onorific prin acordul și aportul tău în numerar sau în natură.

Membrii onorifici nu au dreptul de vot în sesiunile statutare ale Adunării Generale.

4. Colaboratorii voluntari

Pot fi persoane fizice sau juridice care, prin activitatea lor, vor sprijini în orice mod scopurile urmărite de Asociație sau activitatea acesteia.

Poți deveni colaborator voluntar prin completarea formularului de adeziune.

Colaboratorii voluntari nu au dreptul de vot în sesiunile statutare ale Adunării Generale.

Te așteptăm, cu drag, să faci parte din echipa noastră și să facem mândru Satul Autentic!

Și acum în încheiere, inspirată dintr-un slogan mai vechi:
”Un leu pentru Ateneu”

Vin si eu cu un slogan:

”Un leu pentru satul tau sau al meu”

Dacă ești nehotărât, dar totuși vrei să ne ajuți, îți punem la dispoziție contul și tu poți dona pentru susținerea promovării și conservării Satului Autentic, în ansamblul său.

Dacă ești interesat și vrei mai multe detalii, contactează-ne pe adresa de mail a asociației ecosatulautentic@gmail.com sau la telefon 0746.116.464

Soiuri de tomate si caracteristici – 1

Salutare oameni faini!

Pentru ca sunt o pasionata a tomatelor, nu atat sa le mananc, cat sa le cultiv, sa le observ evolutia de la samanta pana la fruct, de-a lungul catorva ani am citit destul de mult despre ele.

Asa am facut un tabel in excel, dar mi se pare mai greu de urmarit si m-am gandit sa scriu acest articol, cu cateva caracteristici ale soiurilor pe care le am, care va fi de ajutor atat mie, cat si altor iubitori de tomate. Voi incepe sa scriu despre soiurile pe care le cultiv anul acesta, in ordinea in care le pun, iar apoi voi completa cu celelalte soiuri, pe care le am sau le-am cultivat in alti ani. Pentru ca am foarte multe soiuri de rosii, peste 200, vor fi mai multe articole, in ordine alfabetica, pe care le voi numerota.

Mai greu va fi cu pozele, pentru ca am limitare, dar voi pune, in curand, cate un link, la fiecare soi pentru a-l putea vedea pe pagina asociatiei mele Satul Autentic.

Let’s go to work!

M-am gandit sa incep sa scriu acest articol de azi, deoarece din 24 februarie luna este in crestere si ma voi apuca de semanat. Chiar daca articolul nu este 100% terminat, sper ca va va fi de ajutor. Fac mentiunea ca nu am solar, rosiile le cultiv in gradina proprie. Atentie!!! In functie de temperatura, de zona in care sunt cultivate, de anumite caracteristici ale solului etc., pot exista mici diferente.

Albenga Pearson este o varietate a rosiilor Inima de Bou, care poarta numele orasului Albenga din Italia.

Este un soi

• semitimpuriu
• cu crestere nedeterminata
• foarte productiv
• in forma de para, turtita, gen posetuta
• de culoare rosie
• cu o greutate intre 200 – 300 g
• cu putine seminte
• rezistent la crapare
• care se poate folosi pentru umplut, salata, conserve
• ajunge la maturitate in 75 – 110 zile, in functie de conditiile climaterice si ale solului

P.S. Pot adauga la caracteristici ca ramifica foarte usor si trebuie copilita des. Puteti lasa maxim 1-2 copili la fir.

Anna Russian este un soi originar din Rusia, adus de un imigrant rus in Oregon si cultivat din generatie in generatie.

Este un soi

• timpuriu
• cu crestere semideterminata intre 1,4 – 1,8 m
• productie buna
• in forma de inima
• de culoare rozalie
• cu o greutate intre 150 – 300 g
• cu putine seminte
• are sezon scurt
• prefera un climat rece
• se foloseste la salata, conserve
• ajunge la maturitate in 108 – 112 zile

Blau Zimmer este un soi care se poate cultiva in orice perioada, fiind un soi de ghiveci.

Este un soi

• cu crestere determinata intre 20 – 50 cm
• forma rotunda, tip cherry
• de culoare albastru-violet
• cu o greutate de aproximativ 30 g
• se foloseste la salata

Blush Tiger este un soi tot din clasa de tomate cherry, cred ca este acelasi ca si soiul Blush

Este un soi

• de sezon mijlociu
• cu crestere nedeterminata
• productie foarte buna
• cu forma alungita, de tip cherry
• de culoare galben cu dungi rosii
• cu o greutate de 30 – 50 g
• cu un gust dulce
• necesita apa si soare
• se foloseste pentru salata, conserve
• ajunge la maturitate in 60 zile, printre cele mai rapide soiuri la coacere

Buzau 50 este un soi romanesc de tomate, obtinut la SCDL Buzau

• timpuriu
• cu crestere nedeterminata, aproximativ 1,90 m
• cu forma sferica, usor alungita
• de culoare rosu
• cu o greutate de 200 – 250 g
• rezistenta la crapare
• cu fermitate buna
• se poate folosi, in special, pentru salata, consum in stare cruda

Chihlimbar tot un soi de tomate romanesc, obtinut la SCDL Buzau

• timpuriu
• cu crestere determinata
• cu o productivitate buna
• cu forma rotunda
• de culoare galben-portocaliu
• cu o greutate medie de 180 – 200 g
• rezistenta la crapare
• rezistenta buna la boli si daunatori
• se poate pastra peste 10 zile de la recoltare
• nu se copilesc
• se poate folosi pentru salata, conserve
• ajunge la maturitate in 100 – 120 zile

Cristinica soi de tomate romanesc, tot de la SCDL Buzau, gasit si sub denumirea de Kristinica

Este un soi

• timpuriu
• cu crestere determinata
• foarte productiv
• cu forma rotunda
• de culoare rosu
• avand o greutate medie de 80 – 100 g
• se pot pastra 7-10 zile de la recoltare
• nu se copilesc
• se folosesc pentru salata, conserve
• rezistente la transport
• ajunge la maturitate in 95 de zile

Elisabeta tot un soi romanesc de tomata

• timpuriu
• cu crestere nedeterminata
• cu o productivitate buna
• forma rotunda
• de culoare rosu aprins
• cu o greutate medie de 230 – 250 g
• are putine seminte
• se poate folosi la salata
• ajunge la maturitate in 100 – 120 zile

P.S. Mi s-au parut usor sensibile la codita

Large Barred Boar este un soi originar din SUA

• timpuriu
• cu crestere semideterminata, in medie 1,4 – 1,6 m
• cu forma rotunda, aplatizata, tip beefsteak
• de culoare roz-maroniu cu dungi verzi
• se foloseste, in special, pentru salata
• are un gust remarcabil
• cu o greutate medie de 200 g
• ajunge la maturitate in 65 – 70 zile

P.S. Gust accentuat de rosie, foarte zemoase, coaja grosuta

Marmande este un vechi soi frantuzesc

• timpuriu
• cu crestere nedeterminata de la 1,5 m
• cu o productivitate buna
• forma rotunda, aplatizata, de tip beefsteak
• de culoare rosu stacojiu
• cu o greutate medie de 200 – 300 g, dar poate ajunge si la 500 g
• are putine seminte
• are nevoie de soare si apa
• se poate folosi la salata, conserve
• ajunge la maturitate in 85 – 100 zile

P.S. Eu le-am cultivat mai la umbra si nu le-a mers foarte bine, au fost productive, dar micute.

Medelina este un soi bulgaresc

• timpuriu
• cu crestere nedeterminata
• foarte productiv
• cu forma rotunda
• de culoare rosu
• cu o greutate peste 300 g
• rezistenta la seceta
• cu coaja subtire
• foarte dulce
• se foloseste, in special, pentru salata
• apreciata pentru gustul autentic de rosie
• ajunge la maturitate in 108 – 112 zile

Rio Grande este un soi

• semitimpuriu
• cu crestere determinata, de 60–70 cm
• cu o productivitate buna
• forma alungita, de tip pruna
• de culoare rosu
• cu o greutate medie de 150 g, dar pot fi si mai mari
• nu se copilesc
• rezistent la temperaturi extreme, ziua cald, noaptea rece
• rezistent la pastrare, daca sunt culese verzi, se coc in timp
• rezistent la crapare si transport
• se poate folosi la salata, conserve, uscat
• ajunge la maturitate in 80 – 100 zile

P.S. La mine au pornit mai greu, dar au fost foarte productive

Rugby se pare ca este un soi hibrid, bulgaresc

• semitimpuriu
• cu crestere nedeterminata
• foarte productiv
• cu forma alungita, tip pruna
• de culoare rozalie
• cu o greutate medie de 200 g
• rezistenta la crapare
• rezistenta la diferite boli

Salbatice sunt un soi

• cu crestere nedeterminata, intre 1,5-2 m
• cu germinare mai indelungata la seminte
• cu forma rotunda, foarte mici
• de culoare rosu
• ajunge la maturitate in 90 de zile
• indicate pentru atragerea gandacilor de Colorado, nu toata lumea confirma asta, la mine au avut efect

Sgt. Pepper’s este un soi incrucisat

• semitimpuriu spre mijloc de sezon
• cu o crestere nedeterminata, in medie de 2 m
• in forma de inima, aplatizat
• de culoare rosu-indigo
• cu o greutate intre 160 – 300 g
• iubitoare de lumina, apa si caldura, nu cultivati la umbra
• necesita udare mai des
• are fructificare pe termen lung, pana tarziu
• coaja este subtire
• rezista la pastrare, daca sunt culese verzi, se coc in timp
• se poate folosi la salata, conserve
• ajunge la maturitate in 120 zile

Cam atat pentru prima transa de rosii. Daca si dvs. aveti ceva de adaugat, va rog lasati un comentariu.

Daca aveti nevoie de alte informatii, lasati un mesaj si va raspund cu drag!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 

Pentru a fi la curent cu articolele mele, puteti sa ma urmariti pe blog, pe canalul meu de Youtube si pe Instagram. De asemenea puteti urmari paginile: Satul Autentic sau Bucate-alese-Our-Passions sau puteti da Join grupului Satul romanesc – Vesnicia s-a nascut la sat

And that`s all !!! Enjoy! Va imbratisez si va doresc o zi minunata!

Branzica de vaci

O reteta simpla, cu un rezultat delicios, dar cu un ingredient care trebuie sa fie de calitate.

Vara din aceiasi cantitate de lapte vom obtine un pic mai multa branzica, deoarece laptele este mai gras.

Avem nevoie de un singur ingredient, pe care sunt sigura ca il stiti deja, laptele.

Eu intotdeauna folosesc cinci litri de lapte din care obtin aproximativ 900 – 1200 grame branza de vaci. Asa cum am spus si mai sus, cantitatea se obtine in functie de grasimea laptelui si de cat lasam la scurs branza.

Strecuram laptele si il punem la prins intr-o oala, acoperita cu capac, 2 – 3 zile, in functie de cat e de cald. Vara il putem tine 1-2 zile, iar iarna pana la 3 zile.

Dupa ce laptele s-a prins, il punem pe foc, amestecand in el ca sa nu se lipeasca. Eu folosesc termometru si il las pana ajunge la 55 – 60 de grade Celsius. Daca nu aveti termometru, il lasati pana simtiti la deget ca este aproape fierbinte, trebuie sa puteti tine degetul in el.

Il dam deoparte de pe foc si il lasam sa se racoreasca pentru 30 – 60 de minute.

Mai departe vom avea nevoie de o sidila, bunica asa o numea. Aceasta se poate confectiona din tifon, pus in doua si care trebuie sa aiba forma de con. Turnam continutul in sidila, o legam si o punem undeva la scurs, pentru 1,5 pana la 3 ore.

In functie de cat lasam branza la scurs, aceasta poate fi mai cremoasa sau mai uscata. Pentru o branza cremoasa, dupa o ora si jumatate, verificam si daca nu se mai scurge zer foarte mult, o rasturnam din sidila intr-un vas.

Daca stiti ca o consumati repede, in 2-3 zile, o puneti intr-o caserola si o pastrati la frigider. Pentru mai multe zile, pana la o saptamana, eu presar putina sare peste branza si apoi o pun in caserola, la frigider. Eu o prefer cu putina sare, daca nu o fac pentru a o folosi la placinta cu branza dulce, pasca sau papanasi.

Eu cred ca merita efortul, daca aveti o sursa buna de unde sa luati lapte si vreti sa savurati o branzica delicioasa, 100% naturala.

De asemenea pentru a vedea cum am procedat, puteti urmari pe canalul meu de youtube https://www.youtube.com/shorts/2mfpxVZpkdQ

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 

Dati Like paginii: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

sau

Join grupului https://www.facebook.com/groups/147921573980172 si veti fi la curent cu retetele mele!

Ne puteti sustine si pe pagina Asociatiei, cu un Like, https://www.facebook.com/profile.php?id=100084868285925

And that`s all !!! Va pup si va doresc o zi minunata!

Orasul cu pisici

M-au atras intotdeauna locurile noi. Am o sete nebuna de cunoastere. Am deschidere la tot ce ma inconjoara si incerc sa vad frumosul din fiecare.

De aceea, eu incerc sa iti povestesc si tie, dar sunt sigura ca fiecare avem propria si unica viziune asupra locului sau lucrului respectiv.

Nu prea sunt de acord sa laud prea mult sau sa vorbesc de rau un loc in care merg. Sunt cazuri rare si cu siguranta, m-a afectat pozitiv sau negativ acea experienta. Fiecare vedem ceva in felul nostru in functie de compania, dispozitia sau vibe-ul pe care il avem in acel moment. Asta o spun din propria experienta si poate nu toti suntem la fel, dar eu, de fiecare data cand merg in acelasi loc, vad altceva, simt alte emotii si niciodata in acelasi loc nu am avut aceleasi trairi.

Dar sa trecem la treaba!

Cum am ajuns aici? In orasul cu pisici sau orasul in care soarele saluta casele de la rasarit pana la asfintit, am pornit dupa ce am cautat un loc destul de aproape de Bucuresti, dar care sa ma scuteasca de stat in coloana pe sosea. Am citit, m-am documentat si am pornit la drum.

Va spun ca mie mi-a placut aici, chiar daca nu de la inceput…

Cand am intrat in oras am vazut un loc normal, simplu, un loc pe care il vad zilnic… nu avea nimic spectaculos, dimpotriva parca banalitatea era la ea acasa. Prima intrebare care mi-a venit in minte a fost: Ce fac eu atatea zile aici?

Dar nu am pregetat, mi-am luat inima in dinti si am zis: Nu se poate, trebuie sa descopar frumusetea acestui loc. Poate am avut dezavantajul sa merg intr-o perioada nu prea prielnica plimbarii… o iarna fara zapada, cu vegetatia uscata si anosta si linistea ce se asternuse dupa sarbatori.

Dar usor, usor, dupa ce am ajuns in locul unde ne-am cazat, am inceput sa observam si altceva. Am lasat bagajul in camera si am pornit sa exploram. Din locul in care eram cazati, nu vedeam orasul in ansamblul sau. Am hotarat sa mergem in centrul istoric, care nu era prea departe, sa descoperim frumusetea acelui orasel si sa mancam ceva, fiind trecut de ora pranzului. Pasii ne-au purtat pe o strada ingusta, pietruita, prea linistita parca, unde am vazut case frumoase, ingrijite, case normale sau chiar case darapanate, carora nu le-am inteles existenta…

Aici fac o paranteza si va spun ce mi-a placut, ce m-a miscat cel mai mult… La fiecare pas dadeai nas in nas cu cate o pisicuta, care venea alene spre tine si se pisicea in felul ei caracteristic, o alta care se odihnea la soare, o alta care-si savura lapticul dintr-un castronel sau tusti… sarea cate una parca de nicaieri. In acelasi timp nu erau agasante, nu sareau pe tine, nu cerseau, cu alte cuvinte nu te incurcau cu prezenta lor,,, faceau parte din decor. Si uite asa am inceput sa vedem frumusetea acelui loc. Un alt lucru care mi-a placut foarte mult a fost pictura de pe unele case, din pacate prea putine… dar pe mine ma alimentau cu o stare de bine, de fiecare data cand treceam pe langa ele.

Ca sa ajungem in centru, pe calea cea mai scurta, trebuia sa urcam niste scari, multe scari 🤣 Orasul este construit etajat si pentru a ajunge dintr-un loc in altul trebuie sa mergi pe strazi serpuite. care urca sau coboara mai alene sau sa alegi scarile. Daca esti genul caruia ii place sa urce, o sa-ti placa, daca nu, te sfatuiesc sa alegi calea un pic mai lunga… chiar daca va fi urcus, va fi mai lin.

Si acum sa nu va mai tin in suspans, este vorba despre orasul Veliko Tarnovo, din Bulgaria. Conform wikipedia, este cunoscut ca fiind “Orasul Tarilor”, probabil acest lucru datorandu-se faptului ca a fost capitala Taratului vlaho-bulgar, intre 1185 si 1393.

Orasul vechi se afla pe trei dealuri, respectiv, Tsaravets, Trapezitsa și Sveta Gora, străbătut de râul Yantra.

Pe scurt, o sa va povestesc putin despre ce puteti vizita. De ce pe scurt? Pentru ca sunt o gramada de articole in care puteti citi despre Veliko Tarnovo, dar raman la parerea ca daca aveti posibilitatea sa il vedeti, o sa aveti o alta viziune asupra lui. Eu o sa incerc doar, sa va deschid apetitul pentru a-l vizita.

Am dorit sa descoperim simbolurile care spun istoria orasului si am plecat in cautarea lor.

Primul a fost Monumentul Asenevtsi, ridicat in memoria fratilor Asen, Petar, Kaloyan și Ivan Asen II, care este format din patru calareti, reprezentandu-i pe cei patru mentionati, iar in centru se inalta spre cer o sabie, care simbolizeaza puterea si prosperitatea bulgariei din perioada medievala. A fost construit in anul 1985, la implinirea a 800 de ani de la revolta fraților Asen și Petar.

La monument am ajuns traversand raul Yantra, pe podul Stambolov, in care se oglindea frumusetea catorva case. Pentru mine, aici am avut o imagine fabuloasa, in care soarele saluta centrul vechi in toata splendoarea sa si il invaluia intr-o lumina

A urmat Ulitsa (strada) Gurko, o strada pavata cu pietre, care serpuieste frumos printre casele ridicate in etaj, unele peste altele, parca agatate in stanca si raul Yantra, care clipoceste alene la poalele strazii. Are frumusetea ei aparte, datorita caselor construite in secolele 18 si 19, majoritatea pastrandu-si farmecul si autenticitatea acelor vremuri, datorita vederii in toata splendoarea a monumentului Asenevtsi si a multor altor aspecte care ii dau un aer boem, invitandu-te la o plimbare romantica. Aici, puteti vizita casa Sarafkina, o casa construita in 1861 de un negustor bogat turc, a carui poveste este foarte interesanta. Casa a fost transformata in muzeu, se poate vizita (cu plata), interesant fiind faptul ca pe o parte a casei, respectiv strada Gurko, casa are doua etaje, iar pe cealalta parte, dinspre rau, are cinci etaje.

Pasii ne-au ghidat apoi, spre Samodovska Charshia, o piata unde oamenii veneau, la mijlocul secolului 19, pentru a-si vinde produsele. Cu timpul, piata s-a dezvoltat si s-a intins de-a lungul unei strazi, ulitsa Rakovski, unde gasesti case autentice, care isi pastreaza arhitectura traditionala, plina cu magazine, ateliere de sculptura in lemn, de pictura, de ceramica, etc., aflate de o parte si alta a strazii. Cu alte cuvinte, o strada cu un farmec aparte. Preturile mi s-au parut un pic cam piperate, aici, dar avand in vedere ca este unul dintre orasele turistice cele mai vizitate, ale Bulgariei, acest lucru se explica.

Usor, usor ne indepartam de centrul istoric al orasului, spre impunatoarea cetate Tsaravets, un alt simbol maret al orasului. Este o cetate medievala, asezata pe varful dealului cu acelasi nume, care a servit ca locuinta regala si patriarhala, in epoca medievala. A fost una dintre cele mai mari cetati ale acelor vremuri, iar in centrul ei, pe varful dealului se afla Catedrala Patriarhala “Inaltarea Domnului”.

Pe dealul opus se afla cetatea Trapezitsa, din care a rezistat doar o parte din zidul cetatii si turnul din sudul cetatii, din turnul de nord putandu-se observa doar ruinele acestuia. Aici s-au aflat 20 de biserici si manastiri, din care se vad mai mult fundatiile, doar la cateva au mai ramas si cateva fragmente din ziduri.

Am mai vizitat si alte obiective, cum ar fi Catedrala Sfanta Nastere a Maicii Domnului, dar ne-au mai ramas multe de vizitat, la urmatoarea noastra vizita in Veliko Tarnovo,

Pe scurt, strict din punctul meu de vedere, este un loc care merita vizitat. Cazarea se poate gasi, pe diverse site-uri de profil, la preturi convenabile, iar masa o poti servi in centrul vechi, la unul din restaurantele emblematice ale orasului, unde preturile sunt acceptabile (nu sunt mici, dar nici exagerate, iar servirea este ireprosabila), in locatii mai retrase sau o puteti achizitiona de la fast-food-uri, magazine alimentare, patiserii etc.

In continuare, vreau sa ies un pic din tipare si sa va invit sa descoperiti singuri acest oras. Daca chiar nu aveti aceasta posibilitate, dar totusi vreti sa il vedeti, mi-ar placea foarte mult sa va introduc in atmosfera acestuia si sa pasim impreuna pe strazile din Veliko Tarnovo. In curand, voi face un mic videoclip cu cele mai interesante fotografii de aici. Pana atunci, voi incarca mai multe poze aici.

Daca aveti nevoie de alte informatii, lasati un mesaj si va raspund cu drag!

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! 

Pentru a fi la curent cu articolele mele, puteti sa ma urmariti pe blog, pe canalul meu de Youtube si pe Instagram. De asemenea puteti urmari pagin: https://www.facebook.com/Bucate-alese-Our-Passions-1226866030704633/

And that`s all !!! Enjoy! Va imbratisez si va doresc o zi minunata!