Barajul Paltinu

Asa cum am mai spus, tara noastra este binecuvantata si avem locuri cu peisaje de vis, unde putem sa ne bucuram de soare, apa, munti.

Pentru cei care stau in Bucuresti sau in imprejurimi este o solutie pentru o zi de relaxare, in mijloul naturii, departe de noxele si forfota oraselor in care traim. O excursie de o zi, deloc obositoare, chiar relaxanta as putea spune, avand in vedere ca nu mergi foarte mult si nu te intalnesti prea mult cu aglomeratia de pe sosele.

Am hotarat sa plecam pentru o zi, dar sa nu fie departe de casa si sa nu fie foarte aglomerat. Sotul meu a venit cu propunerea si eu am fost de acord, mai ales ca am citit ca este foarte frumos la Barajul Paltinu.

Daca plecati din Bucuresti, mergeti pe DN1 pana la Campina sau pe A3 pana la Ploiesti si apoi pe DN1, faceti dreapta spre Campina, tineti drumul spre Voila (dar nu ajungeti pana acolo), apoi faceti la dreapta spre Valea Doftanei si veti ajunge la Barajul Paltinu.

Drumul este asfaltat si este bun, fara prea multe gropi sau obstacole. Aici va puteti opri sus, la Baraj, unde veti putea vedea maretia barajului si apoi sa va continuati drumul mai sus, unde veti intalni un camping amenajat de corturi si rulote si o pajiste imensa pe unde se poate cobori usor la lacul de acumulare al raului Doftana.

Privelistea este magnifica, muntii verzi si lacul de smarald sau albastru, in functie de cum cade lumina soarelui, iti vor incanta privirea si iti vor bucura sufletul. Pajistea plina de floricele mici si colorate te va imbia sa poposesti cateva clipe pe ea, sa admiri peisajul si sa respiri aerul curat din mijlocul naturii.

Ce am apreciat, este faptul ca, desi era o zi libera pentru romani si erau foarte multi oameni, erau civilizati, nimeni nu dadea muzica foarte tare, nimeni nu deranja intr-un fel, totul era intr-o armonie perfecta.

Am hotarat sa ne intoarcem pe la Cornu si pot sa spun ca mi-a placut mai mult drumul pe acolo, se iese mult mai repede pe DN1. O alta surpriza a fost o terasa-restaurant, asezata pe o pajiste imensa. de unde aveai o panorama superba asupra muntilor din jur, inainte de intrarea in Cornu, un alt loc in care sa opresti, sa savurezi o limonada si sa intri in vorba cu natura.

IMAG3443~2[1]

O excursie reusita din toate punctele de vedere, pe care cu siguranta o vom repeta! Merita sa descoperim aceste minuni ale frumoasei noastre tari, locuri despre care poate nu auzim decat intamplator si care sunt adevarate oaze de liniste si frumusete.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

And that`s all!

Supa crema de cartofi dulci

Supele crema, pentru mine, sunt un aliment superconcentrat de vitamine, pline de savoare si perfecte atat iarna, cat si vara. Sunt delicioase si pentru vegetarieni, dar si pentru carnivori in functie de garnitura cu care le servim. Sunt usor de facut, perfecte sa inlocuim o supa sau ciorba, atunci cand nu o avem si nu avem nici timp sa o facem. Cartoful dulce, din cele citite de mine, am inteles ca are mai putin amidon si multe vitamine.

Ingrediente

  • o ceapa
  • 2 cartofi dulci (aproximativ 500 grame)
  • 30 grame unt
  • o lingurita zahar sau sirop de artar
  • o lingura otet
  • sare
  • piper
  • ghimbir macinat
  • boia

Incingem untul intr-o oala, adaugam ceapa, o inabusim sau o calim pentru 2 – 3 minute, adaugam zaharul sau siropul de artar si o lasam pana se caramelizeaza usor. Cartofii ii taiem cubulete, ii punem peste ceapa, amestecam bine pentru a se imbraca cartofii cu ceapa caramelizata si adaugam supa de legume sau apa, cat sa-i acopere. Punem sare si piper, dupa preferinta si ii lasam sa fiarba acoperiti, in jur de 15 – 20 de minute pana cartofii sunt fierti bine.

Lasam sa se racoreasa cartofii putin, adaugam un varf de lingurita de ghimbir macinat, unul de boia si apoi, cu ajutorul blenderului, ii pasam bine, pana devin o crema omogena si pufoasa.

Daca are zeama prea multa, preferabil este sa surgem o parte din ea, sa pasam cartofii si apoi sa adaugam zeama, pana obtinem consistenta dorita.

O servim asezonata cu zeama de lamaie, daca o dorim acrisoara, cu otet balsamic sau cu bacon prajit, parmezan, crutoane, seminte, iaurt etc., dupa preferintele fiecaruia.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Rosii cherry uscate in ulei

Am desoperit aceste rosii acum ceva ani in Italia, la inceput le cumparam din magazin, apoi mi-am redesoperit alte doua pasiuni: gradinaritul si gatitul si am inceput sa mi le fac singura. Cine le-a gustat si s-a indragostit de ele, ca in cazul meu, nu trebuie sa le spun eu ca sunt un deliciu. Pentru cei care nu le cunosc, dar iubesc rosiile si mancarea italieneasca, sunt un deliciuuuu! In comparatie cu cele de la magazin, parerea mea, sunt mult mai ieftine si nu contin conservanti.

Ingrediente:

  • rosii cherry
  • sare
  • piper
  • oregano
  • usturoi
  • busuioc
  • ulei de masline

Din experienta mea, precizez ca cele mai bune sunt rosiile cherry, in special cele kumato, deoarece sunt foarte dulci si nu sunt foarte zemoase. Dar, la fel de bine, se pot face si din rosii prunisoare, dar sa nu aiba prea multe seminte si zeama si sa se taie in patru.

Spalam rosiile, le taiem in doua, pe lungime si le asezam in tava tapetata cu hartie de copt.

IMAG3454[1]

Le pulverizam cu ulei de masline, le presaram cu sare, piper si oregano. Incalzim cuptorul intre 50 si 90 de grade si le lasam la deshidratat cateva ore bune, in jur de 5 – 8 ore in functie de temperatura cuptorului si de cat de zemoase sunt. Rosiile sunt gata cand sunt uscate si in momentul cand apesi usor, pe partea de miez, nu mai iese de loc zeama.

Se lasa sa se racoreasca si se aseaza in borcane. Alegeti borcane mici, pentru a le folosi pe toate odata sau de cel mult doua ori. Pe fundul borcanului se pun cateva felii de usturoi, un pic de busuioc si apoi se aseaza rosiile cat mai bine, pentru a nu ramane loc intre ele. Deasupra se aseaza iar 2 – 3 felii de usturoi, se presara busuioc si se umplu borcanele cu usturoi de masline, cat sa acopere bine rosiile. Daca raman goluri, cu varful unui cutit, incercati sa apasati usor rosiile pe marginea boranului, pentru a ajunge uleiul peste tot.

Deoarece eu nu am beci, nu am vrut sa risc si le sterilizez in cuptor, la 90 de grade, pentru 30 – 40 de minute cat sa se faca vid si sa se sigilezeze borcanele. Daca aveti beci sau o camara foarte racoroasa, nu trebuiesc sterilizate.

Nu pot decat sa ma repet si sa va spun ca sunt delicioase, nu implica prea multa munca (asteptare, da) si sunt adevarate trufandale iarna, la casa oricui.

Extra sfaturi:

  • nu trebuiesc lasate sa se ususce foarte rau, deoarece nu va mai ramane mare lucru de ele
  • folosim borcane mici si daca nu le folosim pe toate odata, restul le pastram in frigider pana la urmatoarea utilizare
  • se folosesc la pizza, spaghete, bruschete, cu mozzarela etc.
  • trebuiesc foarte bine asezate in borcan pentru a nu intra ulei foarte mult
  • se poate folosi si alt tip de ulei, dar cel de masline are o aroma aparte
  • uleiul ramas dupa ce ati folosit rosiile, nu-l aruncati, il puteti folosi la sosuri, salate, pizza etc.
  • se pot usca si la soare, pe gratar, invelite cu tifon si lasate 3 – 4 zile afara, numai in zilele cu soare. Peste noapte se baga in casa, daca va cadea apa, se vor umeziΒ 

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu, un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Legume umplute cu orez si ciuperci

O noua reteta pe care o voi incadra la retete 100% romanesti. O reteta care imi aduce aminte de copilarie, de bunica si pe care nu am mancat-o decat acasa. Un preparat pe care il pot savura vegetarienii, cei care tin post, dar si ceilalti. Chiar daca nu are carne, este delicios, datorita gustului legumelor care invaluie orezul si ii da o aroma deosebita.

Ingrediente:

  • 250 grame orez
  • 300 grame ciuperci (eu am folosit bureti) conservate sau 500 grame ciuperci proaspete
  • legume potrivite: ardei grasi, rosii, dovlecei, zucchini
  • 3 linguri ulei
  • o ceapa potrivita
  • un morcov
  • 3 cani de apa
  • sare
  • piper
  • boia
  • turmeric
  • curry
  • busuioc uscat

Mod de preparare:

Se spala orezul in mai multe ape, pana ce apa cu care il spalam este curata si il lasam la scurs.

Intr-o tigaie punem 3 linguri de ulei, adaugam ceapa taiata cubulete mici, morcovul dat pe razatoarea mica, un strop de apa, o lingurita de boia si un varf lingurita turmeric sau o bu. Lasam sa se inabuseasca legumele 2 – 3 minute. Adaugam orezul si il lasam si pe acesta aproximativ doua minute, amestecand pentru a se imbina cu aromele si omogeniza compozitia. Odata cu orezul am pus si trei frunze de busuioc proaspete, dar nu este obligatoriu. Adaugam si ciupercile, buretii si amestecam bine compozitia. Daca folosim ciuperci proaspete, le adaugam odata cu ceapa si morcovul si le calim pana scade apa care si-o lasa ciupercile.

IMAG3359[2]

Legumele trebuie sa aiba dimensiune potrivita, sa nu fie foarte mari. Dovleceii si zucchini ii taiem pe jumatate pe lat, pentru a obtine 2 tuburi si a nu fi prea inalti cand ii asezam in vas. Spalam legumele, le curatam de cotor si le scoatem miezul. Miezul de la rosii, dovlecei si zucchini il tocam si il amestecam cu compozitia de orez si ciuperci. Punem sare si piper, dupa gust, condimentam cu un varf de lingurita de curry si busuioc uscat, dupa preferinta.

Umplem legumele cu orezul cu ciuperci, lejer, adica nu apasam orezul si lasam si putin spatiu, pentru ca orezul se va umfla la fiert si le asezam intr-un vas mai inalt. Puteti folosi tot orezul sa umpleti legumele sau puteti lasa cateva linguri de orez pe care sa le puneti printre legume, asa cum am facut eu.

 

Punem aproximativ 3 cani de apa in cratita in care am calit compozitia de orez cu ciuperci, o lasam pana fierbe si o turnam peste legumele umplute, apa trebuie sa acopere legumele.

O introducem in cuptorul preincalzit la 170 de grade Celsius si o lasam pana fierbe orezul si seaca zeama. Daca vi se pare ca orezul nu a fiert destul cu cele trei cani de apa, mai adaugati putina apa, dar nu cred ca va fi cazul.

Este un preparat perfect pentru pranz sau cina, gustos si este foarte bun si rece in zilele toride de vara.

IMAG3372~2[1]

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

Bol cu rosii si branza la cuptor

Un deliciu rapid si usor de preparat. In 20 de minute masa este gata. Poate fi servit atat cald, cat si rece, cu paine prajita. Se prepara in boluri de ceramica, strachini sau vase yena. Este indicat sa le preparati in vase mici pentru o persoana, dar se poate si intr-un singur vas si apoi, portionati.

Ingrediente (pentru o persoana):

  • 2 rosii potrivite
  • 100 grame branza grasa
  • sare
  • piper
  • oregano
  • ulei de masline
  • 30 grame branza cheddar sau cascaval

Spalam rosiile si le taiem felii rotunde. Le presaram cu sare si piper, dupa gust si in functie de cat este branza de sarata. Eu am folosit branza de capra si nu a fost foarte sarata. Le lasam la scurs cateva minute. Branza cheddar o taiem felii subtiri sau o dam pe razatoarea mare.

In bol, turnam putin ulei de masline, punem un rand de felii de rosii, apoi branza de capra rupta bucatele, presaram oregano si continuam pana terminam ingredientele. Ultimul strat va fi cel de branza cheddar sau casaval, peste stratul de rosii.

Introducem in cuptorul preincalzit la 170 grade Celsius, aproximativ 10 – 15 minute pana se topeste frumos branza cheddar / cascavalul deasupra.

Se face rapid, este delicios si va veti incanta papilele gustative cu acest preparat.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Cozonac de post

De cativa ani buni fac cozonac de sarbatori, dar nu am facut niciodata cozonac de post. Dar cum orice lucru are un inceput, a venit si randul cozonacului de post. Am fost un pic retinuta sa scriu reteta, dar dupa verdictul dat de degustatori, mai ales al sefului mare, care este fan prajituri fine, mi-am dat seama ca este o reusita si am zis ca e musai sa o impartasesc si cu voi, cititorii mei.

Am studiat mai multe retete si pana la urma am facut o combinatie, la o reteta era zahar prea mult, la alta se folosea suc acidulat si nu sunt fanul sucurilor din comert etc., dar pana la urma produsul final este reusit si gustos.

Este un cozonac care se face usor, intr-un timp destul de scurt, pentru un produs dospit – in circa trei ore jumatate – patru este gata copt si cu ingrediente la indemana tuturor. Eu am improvizat cate ceva, am folosit si ingrediente, care poate nu toata lumea le are in casa, dar care se pot inlocui foarte usor.

E timpul sa incepem ca de povestit mai avem timp!

Ingrediente:

Aluat:

  • 450 grame faina alba 700
  • 10 grame drojdie uscata
  • 100 grame zahar
  • Β 80 mililitri ulei
  • 240 mililitri apa
  • o lingura otet
  • un praf de sofran / turmeric pentru culoarea galbena (optional)
  • 1/2 lingurita sare
  • esenta vanilie, esenta portocala

Umplutura:

  • 200 grame nuci
  • 2 linguri cacao
  • capsuni pentru iarna – se pot inlocui cu fructe confiate, stafide sau alte fructe scurse bine de zeama
  • apa de flori de portocal – se poate inlocui cu esenta preferata sau cu un coniac bun
  • sirop de artar / zahar

In plus:

  • 2 linguri cafea pentru uns cozonacul
  • putin zahar brut pentru ornat

Mod de preparare:

Se poate face manual sau cu robotul. Drojdia cu 50 mililitri apa si 10 grame apa se amesteca intr-un vas micut si se lasa ateva minute sa dospeasca. Intr-un vas sau in vasul mixerului se pun toate ingredientele, mai putin uleiul, se adauga drojdia si se amesteca bine pentru omogenizare. Adaugam uleiul in cateva transe (3-4) si amestecam de fiecare data pana la incorporarea lui totala pana obtinem un aluat omogen, nelipicios si pufos la atingere.

Cateva precizari:

  • in functie de tipul de faina s-ar putea sa ceara mai mult lichid sau mai multa faina
  • daca doriti mai dulce, puteti adauga inca 20 – 30 grame de zahar in plus
  • puteti folosi apa minerala, eu nu am avut

Punem aluatul intr-un vas uns cu ulei si lasam la crescut, cel putin, pana isi dubleaza volumul, la mine a durat o ora, dar a fost si foarte cald afara.

 

Cat timp creste aluatul, pregatim umplutura. Nuca, o prajim optional si o tocam grosier cu ajutorul blenderului sau o sfaramam cu ajutorul merdenelei – termenul folosit in patiserie (vergea, sucitor de intins aluatul). Amestecam toate ingredientele pana formam o pasta mai groasa, dar buna de intins. Aici nu am dat cantitati la apa de flori de portocal / esenta sau ce folositi si nici la siropul de artar / zahar pentru a le potrivi fiecare dupa gustul propriu.

Rasturnam aluatul pe masa unsa cu ulei si cu ajutorul palmelor il intindem cat mai subtire intr-o forma patrata. Punem pe trei sferturi din aluat umplutura si fructele, dupa preferinta fiecaruia, eu le-am asezat asa:

IMAG3276[1]

Rulam si capatul pe care l-am lasat liber, il taiem in fasii orizontale si incercam sa facem un model:

Punem cozonacul in forma si il lasam sa creasca pana ajunge cat forma. Inainte sa il punem la cuptor, il ungem cu cafea si presaram zahar.

Incingem cuptorul la 180 grade Celsius si coacem cozonacul, aproximativ 40 de minute, in functie de cuptorul fiecaruia. Il scoatem din cuptor, il mai ungem cu putina cafea si il lasam sa se raceasca, punand forma 10 minute pe una din partile laterale si 10 minute pe cealalta parte, pentru a nu se lasa cozonacul. Il scoatem din forma si il lasam sa se raceasca complet.

Apoi urmeaza rabdarea, niciodata nu am asteptat cu atata nerabdare sa tai un cozonac, eram tare curioasa sa vad cum a iesit, mai ales ca era “new entry”.

Concluzia: un cozonac usor de facut si tare gustos, ideal pentru cei care tin post, dar si pentru vegetarienii, care nu mananca lapte, unt si oua.

IMAG3291~2[1]

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

Apricot Balls

Nu am stiut cum sa le zic, asa ca m-am gandit la mingiute mici de caise delicioase. O reteta pentru toate gusturile, pentru copii, pentru raw-vegani, de post, mai pe scurt este perfecta pentru toti. O mingiuta plina de vitamine, in care nu folosim decat seminte, fructe si un strop de miere sau sirop de artar!

Ingrediente:

  • 100 grame caise uscate, fara zahar
  • 35 grame stafide aurii
  • 20 grame migdale crude
  • 15 grame nuci
  • 1 1/2 lingura fulgi de cocos
  • 1 lingura seminte in macinate
  • 1 fiola esenta vanilie
  • 1/2 lingurita scortisoara
  • 1/2 lingurita sirop de artar / miere

In plus:

  • migdale / nuci macinate sau fulgi de coos maruntiti

Mod de preparare:

Punem toate ingredientele in vasul blenderului, mai putin esenta de vanilie si siropul de artar / mierea, mixam bine pentru cateva minute, pana cand sunt macinate toate ingredientele.

IMAG3262[1]

Adaugam esenta de vanilie si siropul de artar / mierea si pornim blenderul, pana se omogenizeaza bine si se aduna compozitia.

IMAG3266[1]

Formam mingiute potrivite si le tavalim prin migdale / nuci / fulgi de cocos.

Sunt yammy, sanatoase si pline de vitamine si unde mai pui ca se fac si repede.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

 

Suc de rosii natural

Asa cum ati observat ne-am apucat de aprovizionat camara pentru iarna. Suc de rosii fara conservanti, din rosii de gradina, o minunatie, care poate fi folosita pentru prepararea supelor, ciorbelor, sosurilor etc. la iarna sau ca baza pentru prepararea ketchup-ului, la zacusca, la adjica etc. retete pe care le voi posta, cand le voi face.

Asa cum v-am obisnuit, incerc sa fac totul cat mai simplu si rapid si sunt total impotriva conservantilor. De ce sa ii folosim, daca putem face totul cat mai natural, cu garantia ca ceea e obtinem va fi la fel ca vara, dar la sticla sau borcan?

Ingrediente:

  • 12 kilograme rosii
  • Β 1 – 2 linguri sare grunjoasa de Himalaya

Mod de preparare:

Spalam rosiile, le scoatem cotorul si le taiem in patru.

IMAG3174[1]

Daca folosim masina de rosii, aceea care alege semintele si cojile, lasam rosiile asa cum sunt si le trecem de doua – trei ori prin masina.

Daca folosim blenderul de mana si nu ne deranjeaza semintele, decojim rosiile crude, daca se poate, sau le oparim usor si le decojim. Punem intr-un vas rosiile in cateva transe si le mixam bine pana obtinem o compozitie lichida si omogena.

Punem sucul obtinut, in vas si il fierbem la foc potrivit.

IMAG3178~4[1].jpg

 

In prima jumatate de ora, trebuie sa stam si sa amestecam din cand in cand, deoarece cand incep sa fiarba, se formeaza spuma, se umfla si daca nu amestecam, riscam sa curga pe aragaz. Dupa ce s-a dus spuma el incep sa fiarba linistit si mai amesteam din cand in cand, lasandu-le sa fiarba pana scad si ajung la consistenta dorita.

Eu le fierb pana scad la jumatate din cantitatea initiala si incep sa se ingroase, rosiile mele fiind mai zemoase. Daca il doriti lichid, il fierbeti pana scade un sfert din cantitatea initiala. Cand sucul a ajuns la consistenta dorita, il punem fierbinte in sticle, punem capacele si il lasam sa se raceasca in patura pana a doua zi si apoi il depozitam in camara.

Ce am observat de-a lungul timpului, de cand preparam sucul de rosii in casa, este ca depinde foarte mult de soiul de rosii, pot fi mai zemoase, ca acestea pe care le-am folosit eu, sau mai carnoase, gen prunisoarele.

Rosiile pe care le-am avut eu sunt asa:

IMAG3253~2[1].jpg

 

 

Este sucul de rosii perfect, delicios, este atat de bun ca poti sa-l savurezi in starea lui naturala si rezista foarte bine. Cand am facut cantitati mai mari, am avut suc de rosii si de doi ani si a fost la fel de delicios ca in ziua in care l-am facut.

Un alt pont este ca daca aveti posibilitatea sa faceti sucul de rosii la foc cu lemne, in tuci, sa nu pregetati si sa incercati!

Si sa va mai dau un pont, daca doriti sa obtineti un sos de rosii aromat sau picant, procedati in felul urmator:

Se pune in sticla

  • cate o crenguta de leustean si una de telina pentru suc pe care il folosim la supe si ciorbe
  • oregano si / sau busuioc pentru suc pe care il folosim la sosuri de spaghete, pizza sau la prepararea ketchup-ului
  • cate un ardei iute pentru suc picant
  • cimbru pentru suc pe care il folosim la sarmale
  • usturoi zdrobit, cateva boabe de piper, oregano pentru suc folosit la lasagna

sau orice alte condimente pe care le agreati si apoi turnam sucul de rosii fierbinte si procedam ca mai sus pentru metoda de racire.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

 

 

Afine pentru iarna fara conservanti

Afinele, un fruct plin de antioxidanti si vitamine, care intra in topul fructelor preferate. Aceasta este o metoda usoara de a pastra fructele proaspete si aromate. Naturale, fara conservanti, conservate in suc propriu si sunt iarna ca si vara.

Ingrediente:

  • afine
  • 15 grame zahar / borcan
  • 1 cuisor / borcan
  • un varf cutit scortisoara/ borcan

Mod de preparare:

Spalam afinele si le alegem de codite, frunzulite etc. Punem in borcane de 400 de grame numai afine intregi, tari si sanatoase. Daca aveti multe afine care sunt storcite, lovite etc. le puteti manca, ca atare, sau puteti face gem din ele, dar in niciun caz nu le puneti in borcan, deoarece s-ar putea altera.

Asa cum am zis, asezam afinele in borcan pana sus, punem zaharul, cuisorul si scortisoara, infiletam capacul foarte bine si intoarcem borcanele pe capac. Lasam afinele pana a doua zi, pentru a se topi zaharul.

IMAG3187[1]

A doua zi, intr-o oala, asezam pe fundul ei cateva prosoape, asezam borcanele in ea si punem apa pana la nivelul capacelor. Lasam la foc mare, pana incepe sa fiarba apa, si apoi la foc moderat fierbem 30 de minute.

IMAG3188[1]

Scoatem borcanele din oala si le punem in patura pana se racesc complet, apoi le asezam in locul in care le vom depozita peste iarna.

Cum stau ele frumos in paturica:

IMAG3241[1].jpg

Pentru cei care nu au restrictie la zahar, se poate pune mai mult zahar, dupa preferinta.

Este o reteta usoara, rapida si perfecta pentru iubitorii de fructe de padure. Afinele se vor pastra intacte, aromate si le putem folosi la creme, prajituri, diverse sosuri etc. sau sa le savuram asa cum sunt.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!

Salata de fasole boabe

Am cumparat fasole, cu niste boabe mari si foarte dulce. Vroiam sa mananc ceva usor si asa am ajuns la aceasta salata. Este usor de facut, mi se pare chiar banala, dar daca o asezonezi bine, iese o delicatesa.

Ingrediente:

  • 200 grame fasole boabe
  • o lingurita biarbonat
  • sare, dupa gust

Dressing:

  • ulei de masline
  • otet balsamic / lamaie
  • un praf sare
  • un praf piper
  • busuioc proaspat tocat marunt
  • cimbru macinat

Pentru servit:

  • cateva frunze de menta tocate

Punem fasolea la inmuiat in apa (sa o acopere bine) cu 1/2 lingurita bicarbonat peste noapte. A doua zi, aruncam apa, punem alta apa si restul de bicarbonat si o fierbem. Schimbam apa si fierbem iar, repetam procedura de 2 – 3 ori. De fiecare data, fierbem aproximativ 10 minute, iar in ultima apa o fierbem, aproximativ 30 de minute, dar indicat este sa o gustam, pentru ca timpul de fierbere depinde de tipul de fasole.

Scurgem fasolea si preparam dressing-ul. Intr-o sticla sau un borcan, punem toate ingredientele si agitam bine. Punem dressing-ul peste fasole, amestecam si servim, ornat cu frunze de menta verde tocate marunt.

Daca dorim sa nu ne batem capul cu procedeul de fierbere al fasolei, putem cumpara fasole fiarta din supermarket.

Mi se pare o salata de fasole interesanta, probabil din cauza aromelor de busuioc si menta proaspete.

Daca v-a placut, astept o apreciere, un comentariu si de ce nu un share, poate surade si prietenilor dumneavoastra! Multumesc! πŸ™‹

Serviti cu multa placere!

And that`s all! Enjoy!